Principii de bază | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Administrația publică - Administrația publică locală -
ARTICOLUL 120
Principii de bază Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (4)

(1) Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. Jurisprudență, Reviste (10), Doctrină (1)

(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică. Jurisprudență, Reviste (4)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul reglementării 
    La nivelul fiecărui stat există două tipuri de organe administrative: organele administrației publice centrale, competente la nivelul întregii țări și organele administrației publice locale, a căror competență este limitată la unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese și funcționează. Cele două tipuri de administrații nu sunt rupte una de cealaltă, între ele existând legături strânse, pe care le impune caracterul de stat național, unitar și indivizibil al statului român. În egală măsură, între ele există și delimitări necesare și legitime, determinate de faptul că la baza organizării și funcționării administrației publice locale se află principiul constituțional al autonomiei locale (V. Prisăcaru, Tratat de drept administrativ român. Partea generală, ed. a 3-a, p.748). [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Sub aspectul organizării administrativ-teritoriale, așa cum am văzut, România este organizată în județe, orașe și comune, iar autoritățile publice administrative din aceste unități funcționează pe baza principiilor descentralizării, autonomiei locale și al deconcentrării serviciilor publice locale (a se vedea art. 120 din Constituție). [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    În plus, în acord cu standardele europene, art. 120 din Constituție consacrat principiilor de bază aplicabile administrației publice locale este completat cu un nou alineat potrivit căruia: „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au opondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică”. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Istoricul reglementării 

    La nivelul fiecărui stat există două tipuri de organe administrative: organele administrației publice centrale, cu atribuții la nivelul întregii țări și organele administrației publice locale, a căror competență este limitată la unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese și funcționează. Cele două tipuri de administrații nu sunt rupte una de cealaltă, între ele existând legături strânse, pe care le impune caracterul de stat național, unitar și indivizibil al statului român. În egală măsură, există și delimitări necesare și legitime, determinate de faptul că la baza organizării și funcționării administrației publice locale se află principiul constituțional al autonomiei locale (V. Prisăcaru, Tratat de drept administrativ român. Partea generală, ed. a 3-a, p. 748). [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol II, ediția 4
    O asemenea prevedere – se susține de către un alt autor – contravine principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituție și de Legea administrației publice locale, în acest caz, prefectul putând să atace la instanța de contencios administrativ acea hotărâre, dar neavând în niciun caz dreptul să condiționeze, prin avizul său, hotărârea respectivă (D. Brezoianu, op. cit., 2004, p. 146). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Încetarea mandatului
Informarea Parlamentului
Întrebări, interpelări și moțiuni simple
Moțiunea de cenzură
Angajarea răspunderii Guvernului
Delegarea legislativă
Structura
Înființarea
Forțele armate
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Principii de bază
Autorități comunale și orășenești
Consiliul județean
Prefectul
Înfăptuirea justiției
Statutul judecătorilor
Instanțele judecătorești
Caracterul public al dezbaterilor
Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție
Folosirea căilor de atac
Poliția instanțelor
Reviste:
Codul administrativ - "Legea anului" 2018
Atribuțiile Prefectului în contextul descentralizării și deconcentrării administrative
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2017
Referendumul - între libertate și constituționalitate
Funcționari publici. Acordare drepturi salariale (spor de confidențialitate și spor pentru complexitatea muncii) în favoarea funcționarului public - șef serviciu din cadrul Direcției Județene de Statistică.
Dreptul minorităților naționale de a-și utiliza limba maternă în administrație, potrivit Codului administrativ
Referendumul - între libertate și constituționalitate
Despre încetarea mandatului de ales local, raportată la fuziunea partidelor politice
Reglementarea autonomiei locale în Codul administrativ
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
;
se încarcă...