Președintele României | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice -
CAPITOLUL II
Președintele României Jurisprudență

ARTICOLUL 80 Rolul Președintelui Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (6)

(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Jurisprudență, Doctrină (1)

(2) Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (3)

ARTICOLUL 81 Alegerea Președintelui Reviste (2), Doctrină (5)

(1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Doctrină (2)

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. Jurisprudență

(3) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive. Reviste (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 82 Validarea mandatului și depunerea jurământului Jurisprudență, Doctrină (3)

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ: Jurisprudență, Doctrină (1)

"

Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!".

ARTICOLUL 83 Durata mandatului Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (2)

(1) Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Reviste (1)

(2) Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales. Reviste (1)

(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Reviste (1)

ARTICOLUL 84 Incompatibilități și imunități Doctrină (3)

(1) În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată. Reviste (2), Doctrină (3)

(2) Președintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător. Jurisprudență, Reviste (1)

ARTICOLUL 85 Numirea Guvernului Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (4)

(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Referințe (12), Doctrină (3)

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (3)

(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

ARTICOLUL 86 Consultarea Guvernului Reviste (1), Doctrină (5)

Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită.

ARTICOLUL 87 Participarea la ședințele Guvernului Doctrină (5)

(1) Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații. Jurisprudență

(2) Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.

ARTICOLUL 88 Mesaje Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (5)

Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.

ARTICOLUL 89 Dizolvarea Parlamentului Reviste (2), Doctrină (5)

(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Doctrină (1)

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. Reviste (1)

ARTICOLUL 90 Referendumul Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (6)

Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național. Jurisprudență

ARTICOLUL 91 Atribuții în domeniul politicii externe Reviste (2), Doctrină (2)

(1) Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Reviste (2), Doctrină (2)

(2) Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

(3) Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele României.

ARTICOLUL 92 Atribuții în domeniul apărării Reviste (3), Doctrină (3)

(1) Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Reviste (2), Doctrină (2)

(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea Președintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. Reviste (1), Doctrină (1)

(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. Doctrină (3)

(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. Doctrină (1)

ARTICOLUL 93 Măsuri excepționale Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (5)

(1) Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Referințe (1), Reviste (5), Doctrină (2)

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acestora. Doctrină (2)

ARTICOLUL 94 Alte atribuții Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (3)

Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții:

a) conferă decorații și titluri de onoare; Jurisprudență, Reviste (2)

b) acordă gradele de mareșal, de general și de amiral; Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

c) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (3)

d) acordă grațierea individuală. Jurisprudență, Reviste (3)

ARTICOLUL 95 Suspendarea din funcție Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (5)

(1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută. Reviste (1), Doctrină (4)

(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui. Doctrină (1)

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui. Reviste (3), Doctrină (3)

ARTICOLUL 96 Punerea sub acuzare Jurisprudență, Doctrină (4)

(1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare. Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare și până la data demiterii Președintele este suspendat de drept. Reviste (1), Doctrină (1)

(4) Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

ARTICOLUL 97 Vacanța funcției Doctrină (3)

(1) Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces. Jurisprudență

(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte. Doctrină (1)

ARTICOLUL 98 Interimatul funcției Doctrină (4)

(1) Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. Jurisprudență

(2) Atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale.

ARTICOLUL 99 Răspunderea președintelui interimar Doctrină (3)

Dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al României săvârșește fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 95 și articolul 98.

ARTICOLUL 100 Actele Președintelui Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (5)

(1) În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (3)

(2) Decretele emise de Președintele României în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) și (2), articolul 92 alineatele (2) și (3), articolul 93 alineatul (1) și articolul 94 literele a), b) și d) se contrasemnează de primul-ministru. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (4)

ARTICOLUL 101 Indemnizația și celelalte drepturi Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

Indemnizația și celelalte drepturi ale Președintelui României se stabilesc prin lege.

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    119 Președintele României „reprezintă statul român și este garantul independenței naționale și al integrității teritoriale a țării” [art. 80 alin. (1)]. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, în acest scop, președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate [art. 80 alin. (2)]. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Rolul Președintelui României 
    Articolul definește poziția Președintelui României în sistemul puterilor statului și rolul său în cadrul sistemului constituțional al țării, de aici desprinzându-se și raporturile sale cu principalele autorități statale: Parlamentul, Guvernul sau autoritatea judecătorească. 
    În dezbaterile privind adoptarea Constituției în 1991 s-a arătat că „Președintele personifică statul român și este simbolul națiunii în întregul ei, prin faptul alegerii lui directe de către popor (...) El asigură, prin exercițiul atribuțiilor ce-i revin, echilibrul și bunul mers al activității desfășurate de autoritățile publice, în conformitate cu principiul separației puterilor în stat, în vederea aplicării principiilor democratice și respectării libertății umane, pentru a nu se aduce nicio atingere drepturilor și libertăților pentru care oamenii au luptat de-a lungul istoriei” (F. Vasilescu în Geneza Constituției României 1991, p. 489). [ Mai mult... ] 

Drept electoral, ediția 1
    Prevederile art. 5 alin. (7) din Legea nr. 373/2004 (în prezent abrogată) au făcut obiectul examinării de către Curtea Constituțională, care prin Decizia nr. 339 din 17 septembrie 2004 astabilit că sunt constituționale, reținând că textele constituționale nu interzic nici explicit, nici implicit, posibilitatea ca Președintele României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și aSenatului, să candideze ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe aacestuia pentru un mandat de deputat sau de senator, în condițiile prevăzute de textul de lege criticat. Calitatea de Președinte al României nu este prevăzută în categoria de cetățeni stabilită limitativ de art. 37 alin. (1) și de art. 40 alin. (3) din Constituție, cărora le este interzisă exercitarea dreptului fundamental de afi aleși, deși, pe durata mandatului, nu poate fi membru al unui partid politic, conform dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Constituție, republicată. Curtea nu aputut considera că situația prevăzută în art. 84 alin. (1) din Constituție, care stabilește oincompatibilitate politică temporară pentru Președintele României, ar putea, în lipsa unei prevederi constituționale, să aibă consecința interzicerii dreptului de afi ales pentru Președintele României, în condițiile în care acesta nu devine membru al unui partid politic. Numai printr-o interpretare forțată s-ar putea reține, prin adăugare la Constituție, că situația din art. 5 alin. (7) din Lege ar putea fi convertită într-o incompatibilitate, iar oastfel de interpretare ar disimula crearea unei norme constituționale, ceea ce ar contraveni principiului supremației Constituției, prevăzut în art. 1 alin. (5) din Constituție. În privința susținerii lipsei neutralității și aechidistanței în cazul aplicării prevederilor criticate, Curtea Constituțională areținut că această susținere nu reprezintă motiv de neconstituționalitate. De altfel, problema modului în care Președintele își exercită rolul său, prevăzut de art. 80 din Constituție, ține de măsura în care acesta își îndeplinește obligațiile, de etica exercitării mandatului prezidențial, care, în cazul în care este grav încălcat, atrage răspunderea constituțională atitularului acestui mandat. Apoi, mutatis mutandis, problema s-ar putea pune și cu privire la situația în care Președintele României ar candida pentru un al doilea mandat succesiv, conform art. 81 alin. (4) din Constituție. Cu toate acestea, nici nu se poate concepe să ise interzică Președintelui în funcție să candideze pe listele unui partid politic sau unei alianțe aacestuia pentru cel de-al doilea mandat succesiv, întrucât, astfel, textul respectiv ar deveni inaplicabil și lipsit de conținut. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    a) Cele trei «puteri» clasice se regăseau exprimate în Constituție: legislativul în normele privitoare la Parlament (art. 58 – devenit art. 61 – și urm.); executivul în normele privitoare la Președintele României și Guvern (art. 80 și urm.); justiția în normele privitoare la autoritatea judecătorească (art. 123 – devenit art. 123 – și urm.). [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Astfel, potrivit art. 80 din Constituție, rămas nemodificat: „(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale ațării. (2) Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare aautorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dispoziții comune
Drepturile și libertățile fundamentale
Îndatoririle fundamentale
Avocatul Poporului
Parlamentul
Președintele României
Guvernul
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administrația publică
Autoritatea judecătorească
Reviste:
Discuții în legătură cu actele emise de către Președintele României în exercitarea atribuțiilor sale constituționale și legale și cu soluționarea litigiilor derivate din aceste acte
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Câteva comentarii pe marginea art. 83 din Constituția României revizuită în 2003. O problemă controversată privind durata mandatului de președinte al României
Ordonanța de urgență - drept sau obligație a Guvernului?
Admitere excepție de neconstituționalitate. Dispozițiile art. 9, art. 14 lit. c1) - f) și ale art. 28 din O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență și a ordonanței de urgență, în ansamblul său, precum și a O.U.G. nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, în ansamblul său
CCR a motivat decizia sa referitor la Șeful Statului Major
Referendumul - între libertate și constituționalitate
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2019/2019
Referendumul la confluența normelor dreptului național și a reglementărilor Comisiei de la Veneția
Ce trebuie să știm despre Constituție, Președintele României și rezultatele parțiale?
Doctrină:
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept electoral, ediția 1
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
;
se încarcă...