Prefectul | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Administrația publică - Administrația publică locală -
ARTICOLUL 123
Prefectul Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (5)

(1) Guvernul numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (2)

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (11)

(3) Atribuțiile prefectului se stabilesc prin lege organică. Jurisprudență, Reviste (1)

(4) Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

(5) Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept. Jurisprudență, Reviste (10), Doctrină (3)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul reglementării 
    Pentru prima dată prevederi consacrate prefectului apar în tezele proiectului de Constituție, Titlul III, Capitolul III privind autoritatea administrativă, secțiunea a 2-a referitoare la instituțiile locale, unde parag. 5-6 prevedeau că, în fiecare județ și în municipiul București, Guvernul numește un prefect care, în calitate de reprezentant legal al Guvernului, veghează ca activitatea consiliilor locale să se desfășoare conform legii și care este șeful serviciilor descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe guvernamentale în unitățile administrativ-teritoriale. În tezele proiectului de Constituție prefectul nu avea decât dreptul să suspende aplicarea unui act administrativ al unei autorități locale, iar măsura suspendării putea fi atacată în fața instanței de contencios administrativ a tribunalului județean (Geneza Constituției României 1991, p. 451). O altă dispoziție referitoare la prefect din tezele Constituției era cea care prevedea că „între consiliile locale și prefect nu există raporturi de subordonare”. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    a) Cele trei «puteri» clasice se regăseau exprimate în Constituție: legislativul în normele privitoare la Parlament (art. 58 – devenit art. 61 – și urm.); executivul în normele privitoare la Președintele României și Guvern (art. 80 și urm.); justiția în normele privitoare la autoritatea judecătorească (art. 123 – devenit art. 123 – și urm.). [ Mai mult... ] 

Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac, ediția 3
    În ceea ce privește administrația publică locală, art. 121-123 din Legea fundamentală distinge următoarele autorități publice: primarul, consiliul local, consiliul județean și prefectul. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Potrivit art. 123 din Constituția republicată: „(1) Guvernul numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București. (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. (3) Atribuțiile prefectului se stabilesc prin lege organică. (4) Între prefecți pe de-o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. (5) Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept”. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Istoricul reglementării 

    Pentru prima dată prevederi consacrate prefectului apar în tezele proiectului de Constituție, Titlul III, Capitolul III privind autoritatea administrativă, secțiunea a 2-a referitoare la instituțiile locale, unde parag. 5-6 prevedeau că, în fiecare județ și în municipiul București, Guvernul numește un prefect care, în calitate de reprezentant legal al Guvernului, veghează ca activitatea consiliilor locale să se desfășoare conform legii și care este șeful serviciilor descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe guvernamentale în unitățile administrativ-teritoriale. În tezele proiectului de Constituție, prefectul nu avea decât dreptul să suspende aplicarea unui act administrativ al unei autorități locale, iar măsura suspendării putea fi atacată în fața instanței de contencios administrativ a tribunalului județean (Geneza Constituției 1991, p. 451). O altă dispoziție referitoare la prefect din tezele Constituției era cea care prevedea că „între consiliile locale și prefect nu există raporturi de subordonare”. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Moțiunea de cenzură
Angajarea răspunderii Guvernului
Delegarea legislativă
Structura
Înființarea
Forțele armate
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Principii de bază
Autorități comunale și orășenești
Consiliul județean
Prefectul
Înfăptuirea justiției
Statutul judecătorilor
Instanțele judecătorești
Caracterul public al dezbaterilor
Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție
Folosirea căilor de atac
Poliția instanțelor
Rolul Ministerului Public
Statutul procurorilor
Rolul și structura
Reviste:
Atribuțiile Prefectului în contextul descentralizării și deconcentrării administrative
Controlul de tutelă administrativă exercitat de către prefect și acțiunea în contencios administrativ exercitată de către prefect în contextul Constituției revizuite, al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și al Codului administrativ aprobat prin O.U.G. nr. 57/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Autorități publice vs. instituții publice/instituțiile de interes și utilitate publică. Delimitări conceptuale
13. Acțiune formulată de prefect. Suspendarea de drept a actului administrativ atacat
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Admitere sesizare, Pronunțareaa unei hotărâri prelalabile pentru dezlegarea și interpretarea dispozițiilor art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) și alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Punerea în executare a unor hotărâri judecătorești prin care s-au acordat acestora anumite drepturi salariale. Salariu diferit pentru muncă egală. Prescripție extinctivă
Revista Curierul Judiciar nr. 4/2017
Modificări esențiale ale categoriei înalților funcționari publici, incluse în proiectul Codului administrativ
Calitatea procesuală a părților în litigiile de contencios administrativ
Doctrină:
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac, ediția 3
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
;
se încarcă...