Parlamentul | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice -
CAPITOLUL I
Parlamentul

SECȚIUNEA 1 Organizare și funcționare

ARTICOLUL 61 Rolul și structura Jurisprudență, Reviste (22), Doctrină (4)

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Jurisprudență, Reviste (65), Doctrină (6)

(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Jurisprudență, Reviste (22)

ARTICOLUL 62 Alegerea Camerelor Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (4)

(1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. Reviste (4), Doctrină (2)

(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (2)

(3) Numărul deputaților și al senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării.

ARTICOLUL 63 Durata mandatului Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (3)

(1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora. Doctrină (1)

(2) Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Doctrină (1)

(3) Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Doctrină (3)

(4) Mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament. Reviste (1)

ARTICOLUL 64 Organizarea internă Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (3)

(1) Organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

(2) Fiecare Cameră își alege un birou permanent. Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalți membri ai birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

(3) Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. Reviste (1), Doctrină (1)

(4) Fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele își pot constitui comisii comune. Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

(5) Birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

ARTICOLUL 65 Ședințele Camerelor Reviste (1), Doctrină (3)

(1) Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate. Reviste (3), Doctrină (1)

(2) Camerele își desfășoară lucrările și în ședințe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, pentru: Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

a) primirea mesajului Președintelui României; Doctrină (2)

b) aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat; Jurisprudență

c) declararea mobilizării totale sau parțiale; Doctrină (1)

d) declararea stării de război;

e) suspendarea sau încetarea ostilităților militare;

f) aprobarea strategiei naționale de apărare a țării;

g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării; Doctrină (1)

h) numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii; Reviste (2), Doctrină (1)

i) numirea Avocatului Poporului; Reviste (2)

j) stabilirea statutului deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora; Reviste (1), Doctrină (1)

k) îndeplinirea altor atribuții care, potrivit Constituției sau regulamentului, se exercită în ședință comună.

ARTICOLUL 66 Sesiuni Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

(1) Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

(2) Camera Deputaților și Senatul se întrunesc și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor. Reviste (3), Doctrină (1)

(3) Convocarea Camerelor se face de președinții acestora. Reviste (3), Doctrină (1)

ARTICOLUL 67 Actele juridice și cvorumul legal Jurisprudență, Doctrină (2)

Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor.

ARTICOLUL 68 Caracterul public al ședințelor Doctrină (2)

(1) Ședințele celor două Camere sunt publice.

(2) Camerele pot hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.

SECȚIUNEA a 2-a Statutul deputaților și al senatorilor

ARTICOLUL 69 Mandatul reprezentativ Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (3)

(1) În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. Reviste (1)

(2) Orice mandat imperativ este nul. Jurisprudență, Reviste (2)

ARTICOLUL 70 Mandatul deputaților și al senatorilor Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

(1) Deputații și senatorii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului. Jurământul se stabilește prin lege organică. Jurisprudență

(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. Jurisprudență

ARTICOLUL 71 Incompatibilități Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (3)

(1) Nimeni nu poate fi, în același timp, deputat și senator. Jurisprudență, Reviste (2)

(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului. Jurisprudență, Doctrină (1)

(3) Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică. Jurisprudență, Reviste (1)

ARTICOLUL 72 Imunitatea parlamentară Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (3)

(1) Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Jurisprudență, Reviste (3)

(2) Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Jurisprudență, Reviste (4)

(3) În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Jurisprudență

SECȚIUNEA a 3-a Legiferarea

ARTICOLUL 73 Categorii de legi Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (3)

(1) Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (1)

(2) Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției. Reviste (2), Doctrină (1)

(3) Prin lege organică se reglementează: Jurisprudență, Reviste (15), Doctrină (3)

a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

b) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice; Jurisprudență, Doctrină (1)

c) statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora; Reviste (1), Doctrină (1)

d) organizarea și desfășurarea referendumului; Reviste (2), Doctrină (1)

e) organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării; Jurisprudență, Reviste (1)

f) regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război; Jurisprudență

g) regimul stării de asediu și al stării de urgență; Reviste (1), Doctrină (1)

h) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora; Jurisprudență, Reviste (14), Doctrină (1)

i) acordarea amnistiei sau a grațierii colective; Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

j) statutul funcționarilor publici; Jurisprudență, Reviste (24)

k) contenciosul administrativ; Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (2)

l) organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi; Jurisprudență, Reviste (5)

m) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii; Reviste (3), Doctrină (2)

n) organizarea generală a învățământului; Jurisprudență, Reviste (1)

o) organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală; Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială; Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1)

r) statutul minorităților naționale din România;

s) regimul general al cultelor; Reviste (1)

t) celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. Jurisprudență, Reviste (1)

ARTICOLUL 74 Inițiativa legislativă Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (4)

(1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (1)

(2) Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea. Jurisprudență, Reviste (1)

(3) Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată. Jurisprudență, Doctrină (1)

(4) Deputații, senatorii și cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi. Reviste (2), Doctrină (1)

(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată. Reviste (2), Doctrină (1)

ARTICOLUL 75 Sesizarea Camerelor Jurisprudență, Reviste (23), Doctrină (3)

(1) Se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum și proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) și (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) și (5) și articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii și adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului. Jurisprudență, Reviste (3)

(2) Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. Reviste (5)

(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. Reviste (6)

(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competența sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă și cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgență. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(5) Dispozițiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător și în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competența decizională aparține primei Camere. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

ARTICOLUL 76 Adoptarea legilor și a hotărârilor Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (4)

(1) Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere. Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (2)

(2) Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră. Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (3)

(3) La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgență, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere. Jurisprudență, Doctrină (2)

ARTICOLUL 77 Promulgarea legii Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (5)

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Președintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Reviste (2), Doctrină (1)

(2) Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Reviste (9), Doctrină (1)

(3) Dacă Președintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea. Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

ARTICOLUL 78 Intrarea în vigoare a legii Jurisprudență, Reviste (19), Doctrină (8)

Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

ARTICOLUL 79 Consiliul Legislativ Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (4)

(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României. Jurisprudență, Reviste (1)

(2) Înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică. Jurisprudență, Reviste (2)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    336 I. Alexandru, M. Cărăușan, S. Bucur, op. cit., 2009, p. 208; D. Apostol Tofan, Angajarea răspunderii Guvernului, în RDP nr. 1/2003, Anul IX (29), p. 5 și urm.; M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2004, p. 2014 și urm.; I. Muraru, E.S. Tănăsescu (coord.), Constituția României. Comentariu pe articole, 2008, p. 1067 și urm.; V. Vedinaș, op. cit., 2009, p. 347 și urm. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Separația puterilor în stat și natura regimului politic din România 
    Autoritățile publice sunt forme instituționalizate prin care se exercită puterea statală. Autoritățile publice din România se cer a fi catalogate în virtutea principiului separației puterilor în stat, așa cum este el definit de art. 1 alin. (4) din Constituția României, conform căruia „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”. Din textul constituțional rezultă că în statul român sunt delimitate trei puteri, alături de care coexistă și alte autorități și instituții publice, rezultat al concepției postmoderniste asupra dreptului. În ceea ce privește puterea legislativă, lucrurile nu s-au schimbat, Parlamentul rămânând singura autoritate publică cu atribuții în materie de legiferare, fără ca mandatul său legislativ să fie exercitat în afara colaborării cu celelalte puteri statale. În ceea ce privește puterea executivă, lucrurile au evoluat din mai multe puncte de vedere, fapt care a generat și clasificarea regimurilor politice în prezidențiale, semiprezidențiale sau prezidențialiste, în regimuri parlamentare sau în regimuri de adunare. Nu vom insista asupra deosebirilor doctrinare privitoare la tipologia regimurilor politice (J. Gicquel, Droit constitutionnel et institutions politiques, 15e éd., p. 120), dar vom încerca să stabilim integrarea regimului politic românesc într-unul din aceste modele. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    a) Cele trei «puteri» clasice se regăseau exprimate în Constituție: legislativul în normele privitoare la Parlament (art. 58 – devenit art. 61 – și urm.); executivul în normele privitoare la Președintele României și Guvern (art. 80 și urm.); justiția în normele privitoare la autoritatea judecătorească (art. 123 – devenit art. 123 – și urm.). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Apariția și rolul Parlamentului în organizarea statală 

    La origini, parlamentele au fost create cu misiunea unică de a consimți asupra stabilirii unor impozite de către monarh, ajungând, odată cu trecerea timpului și apariția și evoluția principiului separației puterilor, să-și asume atribuții tot mai importante legate de adoptarea legilor, controlul puterii executive, alegerea unor demnitari sau desemnarea judecătorilor. În diferite Constituții Parlamentelor le sunt acordate atribuții diferențiate, în funcție de regimul politic al statului în cauză, de balanța puterilor în stat, de modul în care într-o țară sau alta acționează echilibrul forțelor politice care sunt angajate în acțiunea de guvernare. Parlamentele își exercită rolul în cooperare cu celelalte puteri, în special cu puterea executivă, Guvernul fiind rezultatul exprimării votului de încredere al celor rezultați din alegerile periodice (P.C. Timbal, A. Castaldo, Histoire des institutions politiques et des faits sociaux, p. 314-317; N. Iorga, Dezvoltarea așezămintelor politice și sociale ale Europei, p. 217-221). [ Mai mult... ] 

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    336 I. Alexandru, M. Cărăușan, S. Bucur, op. cit., 2009, p. 208; D. Apostol Tofan, Angajarea răspunderii Guvernului, în RDP nr. 1/2003, Anul IX (29), p. 5 și urm.; M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2004, p. 2014 și urm.; I. Muraru, E.S. Tănăsescu (coord.), Constituția României. Comentariu pe articole, 2008, p. 1067 și urm.; V. Vedinaș, op. cit., 2009, p. 347 și urm. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dispoziții comune
Drepturile și libertățile fundamentale
Îndatoririle fundamentale
Avocatul Poporului
Parlamentul
Președintele României
Guvernul
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administrația publică
Autoritatea judecătorească
Reviste:
4. Principiul bicameralismului. Dezvoltări și statuări de principiu în jurisprudența Curții Constituționale și în doctrină
Revista Curierul Judiciar nr. 10/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2019/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 8/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 9/2018
Cine face politica penală în România?
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept electoral, ediția 1
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
;
se încarcă...