Organizarea internă | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Parlamentul - Organizare și funcționare -
ARTICOLUL 64
Organizarea internă Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (3)

(1) Organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

(2) Fiecare Cameră își alege un birou permanent. Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalți membri ai birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

(3) Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. Reviste (1), Doctrină (1)

(4) Fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele își pot constitui comisii comune. Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (1)

(5) Birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Autonomia regulamentară a Camerelor Parlamentului 
    Unul din principiile de bază ale vieții parlamentare îl constituie independența Camerelor parlamentare. Pentru a da expresie acestui imperativ, prevederile art. 61 stabilesc câteva garanții. Prima dintre acestea vizează faptul că fiecare Cameră este liberă să-și stabilească, prin regulamentul său, propria organizare, ținând seama de prevederile Constituției. Autonomia organizatorică și regulamentară a Camerelor dă expresie independenței Camerei Deputaților și Senatului. În virtutea acestei reguli, fiecare Cameră are dreptul, în cadrul prevederilor constituționale, de a-și stabili singură structurile interne de lucru, normele procedurale și metodele după care își va desfășura activitatea. Regulamentul fiecărei Camere este rodul propriei voințe și, ca atare, aprobarea acestuia nu se face prin lege, ci printr-o hotărâre, care poate fi modificată, completată sau abrogată. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Stabilirea naturii juridice aregulamentului parlamentar s-a impus deoarece specificul reglementărilor constituționale românești ar putea crea aparența și aaltor interpretări. Curtea Constituțională, prin interpretarea art. 64, art. 65, art. 73 și art. 76 din Constituție, aajuns la concluzia că regulamentul parlamentar nu este olege deoarece: legea are un domeniu rezervat, este rezultatul votului succesiv sau concomitent al ambelor Camere, este supusă promulgării de către Președintele României. Asemenea trăsături nu le regăsim la regulamentul parlamentar care este, în temeiul Constituției, ohotărâre, chiar dacă este explicit nominalizat și chiar dacă, spre deosebire de alte hotărâri, adoptarea sa se realizează, ca și legile organice, cu votul majorității membrilor fiecărei Camere [art. 76 alin. (1) din Constituție]. Această majoritate nu transformă regulamentul unei Camere în lege, ci urmărește asigurarea reprezentării cât mai largi avoințelor parlamentarilor în adoptarea actului normativ ce concretizează autonomia regulamentară aParlamentului. Ca atare, regulamentul parlamentar este ohotărâre prin conținut, proceduri și, desigur, locul în piramida normativă. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Autonomia parlamentară 

    Principiul autonomiei Parlamentului rezultat din coroborarea art. 61 și 64 garantează forumului legislativ plenitudinea de acțiune și decizie în conformitate cu prevederile constituționale. Principiul autonomiei parlamentare are mai multe componente, care rezultă din interpretarea dispozițiilor constituționale, pentru această secțiune prezentând interes componenta regulamentară, cea bugetară și cea organizatorică a acestui principiu complex. Componentele principiului autonomiei parlamentare sunt: [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Stabilirea naturii juridice aregulamentului parlamentar s-a impus deoarece specificul reglementărilor constituționale românești ar putea crea aparența și aaltor interpretări. Curtea Constituțională, prin interpretarea art. 64, art. 65, art. 73 și art. 76 din Constituție, aajuns la concluzia că regulamentul parlamentar nu este olege deoarece: legea are un domeniu rezervat, este rezultatul votului succesiv sau concomitent al ambelor Camere, este supusă promulgării de către Președintele României. Asemenea trăsături nu le regăsim la regulamentul parlamentar care este, în temeiul Constituției, ohotărâre, chiar dacă este explicit nominalizat și chiar dacă, spre deosebire de alte hotărâri, adoptarea sa se realizează, ca și legile organice, cu votul majorității membrilor fiecărei Camere [art. 76 alin. (1) din Constituție]. Această majoritate nu transformă regulamentul unei Camere în lege, ci urmărește asigurarea reprezentării cât mai largi avoințelor parlamentarilor în adoptarea actului normativ ce concretizează autonomia regulamentară aParlamentului. Ca atare, regulamentul parlamentar este ohotărâre prin conținut, proceduri și, desigur, locul în piramida normativă. [ Mai mult... ] 

.....
    Această atribuție exprimă autonomia bugetară a camerelor, aparlamentului. Astfel potrivit art. 64 alin. (1) din Constituție resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Fidelitatea față de țară
Apărarea țării
Contribuții financiare
Exercitarea drepturilor și a libertăților
Numirea și rolul
Exercitarea atribuțiilor
Raportul în fața Parlamentului
Rolul și structura
Alegerea Camerelor
Durata mandatului
Organizarea internă
Ședințele Camerelor
Sesiuni
Actele juridice și cvorumul legal
Caracterul public al ședințelor
Mandatul reprezentativ
Mandatul deputaților și al senatorilor
Incompatibilități
Imunitatea parlamentară
Categorii de legi
Inițiativa legislativă
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 8/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 10/2018
Evoluția constituționalismului în România (I)
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2018
Controlul constituționalității actului administrativ cu caracter normativ
Natura juridică a comisiilor parlamentare
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2019
Unele aspecte privind jurisprudența Curții Constituționale referitoare la controlul parlamentar exercitat prin comisiile de anchetă
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
;
se încarcă...