Organizare și funcționare | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Parlamentul -
SECȚIUNEA 1
Organizare și funcționare

ARTICOLUL 61 Rolul și structura Jurisprudență, Reviste (26), Doctrină (4)

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Jurisprudență, Reviste (77), Doctrină (6)

(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Jurisprudență, Reviste (25)

ARTICOLUL 62 Alegerea Camerelor Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (4)

(1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. Reviste (5), Doctrină (2)

(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (2)

(3) Numărul deputaților și al senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării.

ARTICOLUL 63 Durata mandatului Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (3)

(1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora. Doctrină (1)

(2) Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Doctrină (1)

(3) Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Doctrină (3)

(4) Mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament. Reviste (1)

ARTICOLUL 64 Organizarea internă Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (3)

(1) Organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

(2) Fiecare Cameră își alege un birou permanent. Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalți membri ai birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

(3) Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. Reviste (1), Doctrină (1)

(4) Fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele își pot constitui comisii comune. Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (1)

(5) Birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

ARTICOLUL 65 Ședințele Camerelor Reviste (1), Doctrină (3)

(1) Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate. Reviste (3), Doctrină (1)

(2) Camerele își desfășoară lucrările și în ședințe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, pentru: Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

a) primirea mesajului Președintelui României; Doctrină (2)

b) aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat; Jurisprudență

c) declararea mobilizării totale sau parțiale; Doctrină (1)

d) declararea stării de război;

e) suspendarea sau încetarea ostilităților militare;

f) aprobarea strategiei naționale de apărare a țării;

g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării; Doctrină (1)

h) numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii; Reviste (2), Doctrină (1)

i) numirea Avocatului Poporului; Reviste (3)

j) stabilirea statutului deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora; Reviste (1), Doctrină (1)

k) îndeplinirea altor atribuții care, potrivit Constituției sau regulamentului, se exercită în ședință comună.

ARTICOLUL 66 Sesiuni Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

(1) Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

(2) Camera Deputaților și Senatul se întrunesc și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor. Reviste (3), Doctrină (1)

(3) Convocarea Camerelor se face de președinții acestora. Reviste (3), Doctrină (1)

ARTICOLUL 67 Actele juridice și cvorumul legal Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor.

ARTICOLUL 68 Caracterul public al ședințelor Doctrină (2)

(1) Ședințele celor două Camere sunt publice.

(2) Camerele pot hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    336 I. Alexandru, M. Cărăușan, S. Bucur, op. cit., 2009, p. 208; D. Apostol Tofan, Angajarea răspunderii Guvernului, în RDP nr. 1/2003, Anul IX (29), p. 5 și urm.; M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2004, p. 2014 și urm.; I. Muraru, E.S. Tănăsescu (coord.), Constituția României. Comentariu pe articole, 2008, p. 1067 și urm.; V. Vedinaș, op. cit., 2009, p. 347 și urm. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Separația puterilor în stat și natura regimului politic din România 
    Autoritățile publice sunt forme instituționalizate prin care se exercită puterea statală. Autoritățile publice din România se cer a fi catalogate în virtutea principiului separației puterilor în stat, așa cum este el definit de art. 1 alin. (4) din Constituția României, conform căruia „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”. Din textul constituțional rezultă că în statul român sunt delimitate trei puteri, alături de care coexistă și alte autorități și instituții publice, rezultat al concepției postmoderniste asupra dreptului. În ceea ce privește puterea legislativă, lucrurile nu s-au schimbat, Parlamentul rămânând singura autoritate publică cu atribuții în materie de legiferare, fără ca mandatul său legislativ să fie exercitat în afara colaborării cu celelalte puteri statale. În ceea ce privește puterea executivă, lucrurile au evoluat din mai multe puncte de vedere, fapt care a generat și clasificarea regimurilor politice în prezidențiale, semiprezidențiale sau prezidențialiste, în regimuri parlamentare sau în regimuri de adunare. Nu vom insista asupra deosebirilor doctrinare privitoare la tipologia regimurilor politice (J. Gicquel, Droit constitutionnel et institutions politiques, 15e éd., p. 120), dar vom încerca să stabilim integrarea regimului politic românesc într-unul din aceste modele. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    a) Cele trei «puteri» clasice se regăseau exprimate în Constituție: legislativul în normele privitoare la Parlament (art. 58 – devenit art. 61 – și urm.); executivul în normele privitoare la Președintele României și Guvern (art. 80 și urm.); justiția în normele privitoare la autoritatea judecătorească (art. 123 – devenit art. 123 – și urm.). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Apariția și rolul Parlamentului în organizarea statală 

    La origini, parlamentele au fost create cu misiunea unică de a consimți asupra stabilirii unor impozite de către monarh, ajungând, odată cu trecerea timpului și apariția și evoluția principiului separației puterilor, să-și asume atribuții tot mai importante legate de adoptarea legilor, controlul puterii executive, alegerea unor demnitari sau desemnarea judecătorilor. În diferite Constituții Parlamentelor le sunt acordate atribuții diferențiate, în funcție de regimul politic al statului în cauză, de balanța puterilor în stat, de modul în care într-o țară sau alta acționează echilibrul forțelor politice care sunt angajate în acțiunea de guvernare. Parlamentele își exercită rolul în cooperare cu celelalte puteri, în special cu puterea executivă, Guvernul fiind rezultatul exprimării votului de încredere al celor rezultați din alegerile periodice (P.C. Timbal, A. Castaldo, Histoire des institutions politiques et des faits sociaux, p. 314-317; N. Iorga, Dezvoltarea așezămintelor politice și sociale ale Europei, p. 217-221). [ Mai mult... ] 

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    336 I. Alexandru, M. Cărăușan, S. Bucur, op. cit., 2009, p. 208; D. Apostol Tofan, Angajarea răspunderii Guvernului, în RDP nr. 1/2003, Anul IX (29), p. 5 și urm.; M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2004, p. 2014 și urm.; I. Muraru, E.S. Tănăsescu (coord.), Constituția României. Comentariu pe articole, 2008, p. 1067 și urm.; V. Vedinaș, op. cit., 2009, p. 347 și urm. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Organizare și funcționare
Statutul deputaților și al senatorilor
Legiferarea
Administrația publică centrală de specialitate
Administrația publică locală
Instanțele judecătorești
Ministerul Public
Consiliul Superior al Magistraturii
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 8/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 10/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2019/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 9/2018
Admitere excepție de neconstituționalitate. Dispozițiilor art. 2 lit. f) și ale art. 4 din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Drept electoral, ediția 1
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
;
se încarcă...