Numirea Guvernului | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Președintele României -
ARTICOLUL 85
Numirea Guvernului Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (4)

(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Referințe (12), Doctrină (3)

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (3)

(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    Atribuțiile Președintelui României sunt prevăzute la art. 85-94 din Constituție, republicată, iar clasificarea acestora aconstituit opreocupare constantă ateoreticienilor dreptului administrativ și constituțional. În doctrină s-au formulat criterii multiple de clasificare aatribuțiilor Președintelui. De exemplu, într-o opinie121, atribuțiile Președintelui sunt clasificate după criteriul regimului lor juridic și al implicării altor subiecte de drept în realizarea lor, în: a) atribuții pentru exercitarea cărora Președintele cooperează cu alte autorități publice (atribuții care implică aprobarea sau consultarea Parlamentului și atribuții acăror exercitare implică conlucrarea directă aPreședintelui cu alte autorități publice) și b) atribuții pentru exercitarea cărora Președintele nu solicită „concursul” altor autorități publice. Potrivit aceluiași criteriu de clasificare, cel al regimului juridic sau condițiilor de exercitare aatribuțiilor respective,122 atribuțiile Președintelui României se pot grupa în următoarele clase și subclase: a) atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele Președintelui sunt supuse unor condiții exterioare (aprobarea Parlamentului, contrasemnarea sau alte condiții) și b) atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele președințiale nu sunt supuse niciunei condiții exterioare (actele sau faptele președințiale săvârșite în condiții de „coautor” sau cu un singur autor). 
    121 V. Vedinaș, op. cit., 2009, p. 306. 
    122 I. Deleanu, op. cit., 2006, p. 731-732.
[ Mai mult... ]
 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Numirea Guvernului 
    Textul are în vedere procedura de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru și numirea Guvernului. Sunt reglementate sintetic trei situații distincte, ele fiind detaliate în art. 103 și art. 104 din Constituție. 
    În primul alineat al art. 85 se face referire la modalitatea de desemnare a prim-ministrului și la numirea Guvernului. În acest caz, Președintele României este cel care desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    În sistemul constituțional fundamentat pe echilibrul puterilor este firesc ca principalele autorități să colaboreze la constituirea autorităților. Atribuțiile ce revin Președintelui României în acest domeniu sunt: dizolvarea Parlamentului în condițiile art. 89; desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament, revocarea și numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau vacanță apostului, la propunerea primului ministru (art. 85 din Constituție); numirea atrei judecători la Curtea Constituțională, potrivit art. 142 alin. (3) din Constituție, numirea în funcție amagistraților în condițiile art. 125 din Constituție; numiri în funcții publice potrivit art. 94 lit. c) din Constituție; acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral [art. 94 lit. b)] etc. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Numirea Guvernului 

    Textul are în vedere procedura de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru și numirea Guvernului. Sunt reglementate sintetic trei situații distincte, ele fiind detaliate în art. 103 și art. 104 din Constituție. 
    În primul alineat al art. 85 se face referire la modalitatea de desemnare a prim-ministrului și la numirea Guvernului. În acest caz, Președintele României este cel care desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. [ Mai mult... ] 

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    Atribuțiile Președintelui României sunt prevăzute la art. 85-94 din Constituție, republicată, iar clasificarea acestora aconstituit opreocupare constantă ateoreticienilor dreptului administrativ și constituțional. În doctrină s-au formulat criterii multiple de clasificare aatribuțiilor Președintelui. De exemplu, într-o opinie121, atribuțiile Președintelui sunt clasificate după criteriul regimului lor juridic și al implicării altor subiecte de drept în realizarea lor, în: a) atribuții pentru exercitarea cărora Președintele cooperează cu alte autorități publice (atribuții care implică aprobarea sau consultarea Parlamentului și atribuții acăror exercitare implică conlucrarea directă aPreședintelui cu alte autorități publice) și b) atribuții pentru exercitarea cărora Președintele nu solicită „concursul” altor autorități publice. Potrivit aceluiași criteriu de clasificare, cel al regimului juridic sau condițiilor de exercitare aatribuțiilor respective,122 atribuțiile Președintelui României se pot grupa în următoarele clase și subclase: a) atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele Președintelui sunt supuse unor condiții exterioare (aprobarea Parlamentului, contrasemnarea sau alte condiții) și b) atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele președințiale nu sunt supuse niciunei condiții exterioare (actele sau faptele președințiale săvârșite în condiții de „coautor” sau cu un singur autor). 
    121 V. Vedinaș, op. cit., 2009, p. 306. 
    122 I. Deleanu, op. cit., 2006, p. 731-732.
[ Mai mult... ]
 

Pot fi de interes:

Constituția:
Sesizarea Camerelor
Adoptarea legilor și a hotărârilor
Promulgarea legii
Intrarea în vigoare a legii
Consiliul Legislativ
Rolul Președintelui
Alegerea Președintelui
Validarea mandatului și depunerea jurământului
Durata mandatului
Incompatibilități și imunități
Numirea Guvernului
Consultarea Guvernului
Participarea la ședințele Guvernului
Mesaje
Dizolvarea Parlamentului
Referendumul
Atribuții în domeniul politicii externe
Atribuții în domeniul apărării
Măsuri excepționale
Alte atribuții
Suspendarea din funcție
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2019/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Scurte considerații asupra răspunderii membrilor Guvernului
Cronica jurisprudenței Curții Constituționale a României pe anul 2018
Doctrină:
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
;
se încarcă...