Munca și protecția socială a muncii | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - Drepturile și libertățile fundamentale -
ARTICOLUL 41
Munca și protecția socială a muncii Jurisprudență, Reviste (54), Doctrină (6)

(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă. Jurisprudență, Reviste (34), Doctrină (5)

(2) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege. Jurisprudență, Reviste (20), Doctrină (5)

(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (2)

(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații. Jurisprudență, Reviste (3)

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate. Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
    618 Înstrăinările construcțiilor către stat, făcute în condițiile Decretului nr. 223/1974 de către proprietarii care au părăsit țara, erau însă obligatorii, așa că preluarea a fost abuzivă, iar aceștia sunt îndreptățiți la restituirea în natură. Dispozițiile contrare de la art. 1.4. pct. B pct. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G. nr. 498/2003, nu au temei legal. A se vedea I.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 1012/2005, în BC nr. 1/2006, p. 15-16. Tot astfel, s-a decis că „Excluderea prin intermediul art. 1.4. pct. B pct. 2 din Normele aprobate prin H.G. nr. 498/2003, a imobilelor înstrăinate statului în baza Decretului nr. 223/1974, din categoria imobilelor preluate abuziv, și astfel din categoria imobilelor ce pot face obiectul unei restituiri, este nelegală, aceste prevederi fiindcontrare atât dispozițiilor art. 135 și 41 din Constituția României, cât și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului” (I.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 5732/2005, în BC nr. 1/2006, p. 7). Instanța Supremă a avut în vedere prevederile constituționale, așa cum erau ele în vigoare la data intrării în vigoare a H.G. nr. 498/2003. După republicarea Constituției, în urma revizuirii sale, conținutul acestor prevederi se regăsește în art. 44 alin. (2) teza I și art. 136 alin. (5), care garantează dreptul de proprietate privată și consacră caracterul inviolabil al acestei proprietăți, în condițiile legii organice. Facem precizarea că noile Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G. nr. 250/2007, prin art. 1.4. pct. B includ expres preluările de imobile realizate în temeiul Decretului nr. 223/1974 în categoria preluărilor abuzive, cu îndreptățirea foștilor proprietari de a obține măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Considerații introductive 
    Constituția din 1991 a consfințit o serie de drepturi fundamentale care privesc în genere pe toți cei care muncesc sau, într-un termen care își are originea în dreptul comunitar, pe toți lucrătorii în sens de persoane aflate într-un raport sau relație de muncă. 
    Legiuitorul constituant a reglementat astfel, într-o suită de articole, drepturi esențiale ale lucrătorului, cum sunt cele de la acest articol (41), de la art. 42 (interzicerea muncii forțate), art. 43 (dreptul la grevă), art. 44 (nivel de trai decent, dar și dreptul la securitate socială), art. 9 (rolul partenerilor sociali, sindicate și patronate). Pe acest fond constituțional, care s-a constituit – prin forța lucrurilor – într-un filtru modern, prin care marea majoritate a dispozițiilor din vechiul Cod al muncii – Legea nr. 10/1972 (B. Of. nr. 140 din 1 decembrie 1972) au putut rămâne în vigoare (evident, cu o serie de modificări exprese sau implicite, operate după anul istoric 1989) până la 1 martie 2003, când a intrat în vigoare noul Cod al muncii – Legea nr. 53/2003. Acest articol, evident, cu un conținut complex, se corelează cu celelalte articole din Constituție pe care le-am evocat anterior. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
    Ar putea fi avute în vedere și convențiile colective reglementate prin art. 41 din Constituție, convenții ce au caracter obligatoriu și sunt garantate. În structura Constituției ele sunt așezate în contextul dreptului la muncă și, astfel, pot fi văzute ca parte integrantă agaranțiilor constituționale. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    România este un stat social. Acest caracter rezultă atât din natura (esența) statului, cât și mai ales din funcțiile sale. Statul modern poate și trebuie să imprime tuturor acțiunilor economice, politice, culturale, un conținut social fundamentat pe valori etice și umane care să creeze terenul fertil exprimării reale apersonalității cetățenilor, adrepturilor și libertăților lor, așanselor lor egale. Statul social nu poate fi un simplu partener de afaceri, un simplu observator, ci un participant care trebuie să intervină, trebuie să aibă inițiativă și, mai ales, să ia măsuri care să asigure realizarea binelui comun. El trebuie să protejeze pe cel slab, dezavantajat de șansă, trebuie să sprijine sectoare economice aflate în criză, dar care sunt indispensabile promovării unui trai civilizat, trebuie să asigure funcționarea unor servicii publice de protecție și intervenție socială. Înțelegerea caracterului social al statului ne permite explicarea sensului și dimensiunilor unor prevederi constituționale, precum cele din: art. 32 privind garantarea dreptului la învățătură; art. 34 privind obligația statului de alua măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice; art. 41 privind protecția socială amuncii; art. 47 privind obligația statului de alua măsurile necesare asigurării unui nivel de trai decent cetățenilor; art. 49 privind protecția copiilor și tinerilor; art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap. [ Mai mult... ] 

Dreptul muncii, ediția 1
    Noțiune. În dreptul muncii se întâlnesc două categorii de principii: principii fundamentale generale ale sistemului dreptului (principiul legalității, principiul democrației, principiul egalității în fața legii etc.) și principii fundamentale specifice dreptului muncii25. 
    25 Pentru mai multe detalii, a se vedea, F. Roșioru, Dreptul individual al muncii, Ed. Universul Juridic, București, 2017, p. 168-234.
[ Mai mult... ]
 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dreptul la informație
Dreptul la învățătură
Accesul la cultură
Dreptul la ocrotirea sănătății
Dreptul la mediu sănătos
Dreptul de vot
Dreptul de a fi ales
Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
Libertatea întrunirilor
Dreptul de asociere
Munca și protecția socială a muncii
Interzicerea muncii forțate
Dreptul la grevă
Dreptul de proprietate privată
Libertatea economică
Dreptul la moștenire
Nivelul de trai
Familia
Protecția copiilor și a tinerilor
Protecția persoanelor cu handicap
Dreptul de petiționare
Reviste:
Momentul încetării contractului de muncă în cazul pensiei de invaliditate de gradul III. Continuarea raportului de muncă, cu reducerea normei de muncă, doar în baza acordului expres al părților materializat într-un act adițional la contract/The employment contract termination date in the case of the 3rd degree inability pension. Continuation of the labour relations, with the reduction of the work time, only based on the express consent of the parties materialized in an addendum to the contract
Legalitatea măsurii dispuse de ITM privind obligația inițierii procedurii de negociere colectivă în vederea încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate
Despre neconstituționalitatea prevederilor Codului Muncii referitoare la încetarea CIM pentru beneficiarii pensiei de invaliditate grad III
Legea Dialogului Social - Art. 156. Obiectul (comentariu)
Admitere excepție de neconstituționalitate. Dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Opinie separată
Constituțional sau nu: CIM-ul suspendat de către angajator dacă s-a formulat plângere penală împotriva salariatului?
Unele considerații privind concediul anual de odihnă la care are dreptul personalul din sistemul judiciar
Asistent maternal profesional. Concediu de odihnă
Incompatibilitățile unor profesii juridice cu activitățile și funcțiile didactice din învățământul superior
Scurtă analiză privind criteriile de evaluare în cazul concedierilor colective
Doctrină:
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Dreptul muncii, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...