Moțiunea de cenzură | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Raporturile Parlamentului cu Guvernul -
ARTICOLUL 113
Moțiunea de cenzură Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (5)

(1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Doctrină (1)

(2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului la data depunerii.

(3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere. Doctrină (1)

(4) Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114. Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    Raporturile Parlamentului cu Guvernul constau, potrivit prevederilor constituționale, în: informarea deputaților și senatorilor (art. 111), întrebările și interpelările pe care parlamentarii le pot adresa membrilor Guvernului [art. 112 alin. (1)], posibilitatea introducerii moțiunilor simple [art. 112 alin. (2)] și de cenzură (art. 113), angajarea răspunderii Guvernului (art. 114), precum și procedura delegării legislative (art. 115). Această legătură între puterea legiuitoare și cea executivă constituie elementele funcției de control aParlamentului asupra Guvernului. Această funcție de control al forului legislativ suprem asupra Guvernului nu presupune că organul prin care se exercită puterea executivă este în subordinea Parlamentului, ci exprimă doar omodalitate de conlucrare între aceste instituții ale unui stat cu regim democratic. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Considerații prealabile 
    Raporturile dintre Parlament și Guvern pot fi concretizate fie în colaborarea celor două autorități publice la realizarea unui obiectiv comun, așa cum se întâmplă, de exemplu, în cadrul delegării legislative, fie în controlul și echilibrarea reciprocă presupusă de separația și echilibrul puterilor în stat. Printre mijloacele juridice de realizare afuncției de control aParlamentului asupra Guvernului se află și cele prevăzute de art. 112 din Constituție, respectiv întrebările, interpelările și moțiunile simple. Aceste modalități de exprimare acontrolului parlamentar referitoare la activitatea Guvernului trebuie privite în corelare cu prevederile art. 111 din Constituție, republicată, potrivit cărora Guvernul și celelalte organe ale administrației publice au obligația să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile acestora. Însă forma cea mai elocventă de manifestare în plan juridic acontrolului parlamentar asupra activității executivului rămâne moțiunea de cenzură. Aceasta se constituie într-o instituție cu dublă natură, și politică și juridică; din punct de vedere juridic, ea exprimă forma cea mai gravă de sancțiune care poate fi aplicată Guvernului de către Parlament, iar din punct de vedere politic ea dă expresie răspunderii politice aexecutivului în fața legislativului. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Parlamentul României, potrivit Constituției, poate suspenda din funcție Președintele României (art. 95), acordă votul de încredere Programului și întregii liste aGuvernului (art. 103), poate retrage încrederea acordată Guvernului (art. 113), fiecare Cameră numește inițial trei judecători la Curtea Constituțională (art. 142) etc. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    O primă modalitate oreprezintă retragerea încrederii acordate unui Cabinet prin introducerea unei moțiuni de cenzură, în condițiile art. 113 din Constituția republicată, sau în cazul angajării răspunderii Guvernului, potrivit art. 114 din Constituția republicată, dacă s-a introdus omoțiune de cenzură și aceasta afost aprobată. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Considerații prealabile 

    Raporturile dintre Parlament și Guvern pot fi concretizate fie în colaborarea celor două autorități publice la realizarea unui obiectiv comun, așa cum se întâmplă, de exemplu, în cadrul delegării legislative, fie în controlul și echilibrarea reciprocă presupusă de separația și echilibrul puterilor în stat. Printre mijloacele juridice de realizare a funcției de control a Parlamentului asupra Guvernului se află și cele prevăzute de art. 112 din Constituție, respectiv întrebările, interpelările și moțiunile simple. Aceste modalități de exprimare a controlului parlamentar referitoare la activitatea Guvernului trebuie privite în corelare cu prevederile art. 111 din Constituție, potrivit cărora Guvernul și celelalte organe ale administrației publice au obligația să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile acestora. Însă forma cea mai elocventă de manifestare în plan juridic a controlului parlamentar asupra activității executivului rămâne moțiunea de cenzură. Aceasta se constituie într-o instituție cu dublă natură, și politică și juridică; din punct de vedere juridic, ea exprimă forma cea mai gravă de sancțiune care poate fi aplicată Guvernului de către Parlament, iar din punct de vedere politic ea dă expresie răspunderii politice a executivului în fața legislativului. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Învestitura
Jurământul de credință
Incompatibilități
Încetarea funcției de membru al Guvernului
Primul ministru
Actele Guvernului
Răspunderea membrilor Guvernului
Încetarea mandatului
Informarea Parlamentului
Întrebări, interpelări și moțiuni simple
Moțiunea de cenzură
Angajarea răspunderii Guvernului
Delegarea legislativă
Structura
Înființarea
Forțele armate
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Principii de bază
Autorități comunale și orășenești
Consiliul județean
Prefectul
Reviste:
CONSTITUȚIA: Ce se întâmplă după demiterea Guvernului?
Noțiunea de interes public, între definiții juridice și speculații economice/La notion d’intérêt public, entre définitions juridiques et spéculations économiques/The notion of public interest, between legal definitions and economic speculations
Doctrină:
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...