Mandatul reprezentativ | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Parlamentul - Statutul deputaților și al senatorilor -
ARTICOLUL 69
Mandatul reprezentativ Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (3)

(1) În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. Reviste (1)

(2) Orice mandat imperativ este nul. Jurisprudență, Reviste (2)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Generalități 
    Dispozițiile art. 69 din Constituție implică o bună cunoaștere a mandatului parlamentar, cât privește noțiunea, trăsăturile sale, categoriile de mandat (I. Muraru, M. Constantinescu, Drept parlamentar românesc, p. 285 și urm.). 
    Mandatul parlamentar este explicat în general ca fiind o funcție publică cu care membrii adunărilor (Camerelor) parlamentare sunt învestiți prin alegere, funcție al cărei conținut este determinat prin Constituție și în virtutea căreia fiecare parlamentar, reprezentând națiunea, concură la exercițiul suveranității naționale (P. Avril, J. Gicquel, Droit parlementaire, p. 23). [ Mai mult... ] 

Drept electoral, ediția 1
    În alte cuvinte, în prezent, apare ogravă contradicție care constă în faptul că actuala Lege electorală prevede tipul de scrutin majoritar uninominal, cu un tur de scrutin, pentru care era necesară reglementarea dreptului fundamental la revocare, dar care nu este prevăzut pentru că ar fi intrat în coliziune cu prevederile art. 69 din Constituție. Astfel, Legea fundamentală permite, pe baza art. 69, doar reprezentarea proporțională și nicidecum tipurile de scrutin majoritar, inclusiv uninominal. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Clarificări conceptuale privind mandatul parlamentar. Natura juridică. Trăsături 

    În doctrina franceză de drept parlamentar mandatul parlamentar este explicat în general ca fiind o funcție publică cu care membrii adunărilor (Camerelor) parlamentare sunt învestiți prin alegere, funcție al cărei conținut este determinat prin Constituție și în virtutea căreia fiecare parlamentar, reprezentând națiunea, concură la exercițiul suveranității naționale (P. Avril, J. Gicquel, J.E. Gicquel, Droit parlementaire, p. 23). Concepția mandatului ca funcție publică rezultă din transformarea reprezentării asigurată de către adunările medievale pe lângă suveran. Membrii acestor adunări erau deputați, altfel spus trimiși de către comunitățile lor pentru a fi purtătorii lor de cuvânt și a exprima dorințele lor în schimbul consimțământului la subsidiile cerute de către suveran. Puterile lor țineau de cei care i-au trimis și nu se puteau angaja decât în limitele mandatului pe care l-au primit; pentru această rațiune, acest mandat era imperativ, ceea ce înseamnă că deputații erau legați prin instrucțiunile lor de cei care i-au delegat (P. Avril, J. Gicquel, Droit parlementaire, p. 24). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Exercitarea atribuțiilor
Raportul în fața Parlamentului
Rolul și structura
Alegerea Camerelor
Durata mandatului
Organizarea internă
Ședințele Camerelor
Sesiuni
Actele juridice și cvorumul legal
Caracterul public al ședințelor
Mandatul reprezentativ
Mandatul deputaților și al senatorilor
Incompatibilități
Imunitatea parlamentară
Categorii de legi
Inițiativa legislativă
Sesizarea Camerelor
Adoptarea legilor și a hotărârilor
Promulgarea legii
Intrarea în vigoare a legii
Consiliul Legislativ
Reviste:
Stabilitate legislativă și codificare în administrația publică
Revolta Curții Constituționale împotriva Codului de procedură civilă
Revista Curierul Judiciar nr. 4/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2019/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2019
Despre încetarea mandatului de ales local, raportată la fuziunea partidelor politice
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept electoral, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...