Libertatea întrunirilor | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - Drepturile și libertățile fundamentale -
ARTICOLUL 39
Libertatea întrunirilor Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (3)

Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără nici un fel de arme. Jurisprudență

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Generalități 
    Libertatea întrunirilor este o libertate cu caracter social-politic care constă în posibilitatea oamenilor de a se întruni în reuniuni private sau publice pentru a-și exprima gândurile, opiniile, credințele. Prin conținutul său, această libertate se află într-o strânsă corelație cu libertatea conștiinței, precum și cu libertatea de exprimare. Este și motivul pentru care în mod tradițional și constant aceste libertăți sunt clasificate în aceeași categorie de drepturi, cele social-politice, denumite și libertăți de opinie. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
    Vom observa că se folosesc frecvent termenii drept sau libertate. Astfel Constituția utilizează termenul drept, atunci când consacră dreptul la viață (art. 22), dreptul la apărare (art. 24), dreptul la informație (art. 31), dreptul de vot (art. 36) etc. În schimb Constituția folosește termenul libertate atunci când reglementează libertatea conștiinței (art. 29), libertatea de exprimare (art. 30), libertatea întrunirilor (art. 39) etc. Cum se explică această terminologie? Există, din punct de vedere juridic, deosebiri între drept și libertate? Vom observa că terminologia constituțională, deși nuanțată, desemnează osingură categorie juridică și anume dreptul fundamental. Astfel văzute lucrurile, vom observa că, juridicește, dreptul este olibertate, iar libertatea este un drept. Nu există deosebiri de natură juridică, suntem deci în prezența unei singure noțiuni juridice. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Generalități 

    Libertatea întrunirilor este o libertate cu caracter social-politic care constă în posibilitatea oamenilor de a se întruni în reuniuni private sau publice pentru a-și exprima gândurile, opiniile, credințele. Prin conținutul său, această libertate se află într-o strânsă corelație cu libertatea conștiinței, precum și cu libertatea de exprimare. Este și motivul pentru care în mod tradițional și constant aceste libertăți sunt clasificate în aceeași categorie de drepturi, cele social-politice, denumite și libertăți de opinie. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Libertatea conștiinței
Libertatea de exprimare
Dreptul la informație
Dreptul la învățătură
Accesul la cultură
Dreptul la ocrotirea sănătății
Dreptul la mediu sănătos
Dreptul de vot
Dreptul de a fi ales
Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
Libertatea întrunirilor
Dreptul de asociere
Munca și protecția socială a muncii
Interzicerea muncii forțate
Dreptul la grevă
Dreptul de proprietate privată
Libertatea economică
Dreptul la moștenire
Nivelul de trai
Familia
Protecția copiilor și a tinerilor
Reviste:
În ce condiții este constituțională prelungirea măsurii controlului judiciar?
Traficul de persoane în lumina noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală
Aplicarea principiului proporționalității în cazul restrângerii exercițiului unor drepturi
CCR: Despre durata totală a controlului judiciar
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2017
Considerații cu privire la proporționalitatea sancțiunilor penale. Limitele controlului Curții Constituționale. Cazul contrabandei în formă agravată
Din nou despre neconstituționalitatea textului vizând durata totală a controlului judiciar
Revista Curierul Judiciar nr. 8/2018
Supravegherea administrativă a adunărilor publice versus necesitatea unei societăți democratice
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...