Libertatea de exprimare | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - Drepturile și libertățile fundamentale -
ARTICOLUL 30
Libertatea de exprimare Jurisprudență, Reviste (16), Doctrină (6)

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Jurisprudență, Reviste (8)

(2) Cenzura de orice fel este interzisă. Jurisprudență, Reviste (3)

(3) Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații. Jurisprudență

(4) Nici o publicație nu poate fi suprimată. Jurisprudență, Reviste (2)

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. Jurisprudență, Reviste (14), Doctrină (1)

(7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Reviste (4), Doctrină (3)

(8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștință publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege. Jurisprudență, Reviste (5)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Manipularea pieței de capital, ediția 1
    În România, art. 30 din Constituție statuează faptul că libertatea de exprimare agândurilor, aopiniilor sau acredințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile, iar în cadrul alin. (2) interzice cenzura de orice fel. În același timp, prin art. 31 din Constituție se stipulează, pe de oparte, că dreptul oricărei persoane de aavea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Pe de altă parte, în cadrul art. 31 alin. (4) se impune mijloacelor de informare în masă, publice și private, obligația de aasigura informarea corectă aopiniei publice. [ Mai mult... ] 

Foundations of European Criminal Law, ediția 1
    Subsequent to analyzing the provisions regarding freedom of speech which are stipulated by Art. 30 of the Romanian Constitution, Art. 10 para. 2 of the ECHR and Art. 19 para. 3 of the ICCPR134, the Constitutional Court found that the repealing of Art. 205-207 of the Criminal Code through the provisions of Art. I § 56 of Law no. 278/2006 were unconstitutional. When motivating the solution to the cause, the Constitutional Court of Romania established that the abrogation of Art. 205-207 of the Criminal Code and the dis-incrimination of insult and defamation were in breach of the provisions stipulated by Art. 1 § (3) and 21 of the Romanian Constitution for they infringed the values that are guaranteed by our Rule-of-Law State; they also infringed the principle of free access to justice, correlated with the right to a fair trial and to an efficient recourse as they are regulated by Art. 6 and 13 of the ECHR. Thus, the Constitutional Court found that the abrogation of the 3 articles of the Criminal Code also infringed the equality of rights principle, which is provided by Art. 16 of the Constitution, while also breaching the interdiction to aggrieve human dignity, honor, privacy and the rights to one’s own image subsequent to the execution of the right to freedom of speech under Art. 30 § (6) and (8) of the Romanian Constitution. 
    134 SeetheDecisionoftheConstitutionalCourtno.62/2007,publishedintheOfficialGazetteofRomaniano.104ofthe12thofFebruary2007.
[ Mai mult... ]
 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Generalități 
    Gândurile, credințele religioase, creațiile spirituale de orice fel intră în circuitul juridic numai dacă sunt exteriorizate, comunicate, exprimate. Aceasta pentru simplu motiv că, atâta timp cât rămân în universul spiritual interior al omului, ele nu pot fi cunoscute de către ceilalți, gândirea umană rămânând încă un domeniu protejat natural de indiscreția semenilor. Așa cum arată Maurice Duverger, mașina pentru citit gândurile nu a fost încă inventată și de aceea libertatea gândirii rămâne o libertate de exprimare a gândului sau o libertate de formare a gândirii. Interiorul individului rămâne inviolabil (M. Duverger, Droit public, p. 178). [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
    Regulile morale, deși de obicei nu se aduc la îndeplinire, în caz de nevoie prin forța coercitivă astatului, trebuie sprijinite juridic în realizarea lor atunci când apără viața, libertatea și fericirea oamenilor. De aceea în Constituția României, referirile la ipostazele morale nu lipsesc. Aceste referiri constituționale asigură moralei eficiență, validitate. Astfel, spre exemplificare, art. 26, art. 30, ocrotesc „bunele moravuri”, art. 53 menționează „morala publică”. De asemenea, „buna-credință” care evident este, mai întâi, un concept moral este consacrată prin art. 11 și art. 57. [ Mai mult... ] 

Aderarea Uniunii Europene la Convenția europeană a drepturilor omului, ediția 1
    În România, jurisprudența Curții Constituționale nu aabordat expres problema unui conflict între dreptul european și normele fundamentale sau drepturile reglementate în Constituție. Modificarea constituțională din 2003 ar conduce, în opinia noastră, într-o interpretare literală, la oconcluzie similară cu cea pe care aidentificat-o instanța constituțională poloneză: astfel, art. 148 alin. (2), care reglementează relația dintre dreptul Uniunii Europene și dreptul intern, prevede expres că dispozițiile „tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”. Notăm că textul reglementează prioritatea în raport cu „legile” interne, și nu „dreptul” intern, care, într-o interpretare extensivă, ar cuprinde și Constituția. Pe de altă parte, art. 1 alin. (5) din Constituție rămâne neschimbat: „în România, respectarea Constituției, asupremației sale (s.n.) și alegilor este obligatorie”. Astfel, deși la momentul aderării, în condițiile în care Tratatul de aderare avea în vedere aderarea direct la Tratatul de instituire aunei Constituții pentru Europa, care reglementa expres supremația dreptului Uniunii (art. I-6), s-a afirmat, în interpretarea dată de unele instituții publice, că prioritatea reglementată de art. 148 alin. (2) include și prioritatea în raport cu legea fundamentală, această concluzie nu rezultă din textul Constituției. Dimpotrivă, principiul supremației Constituției este nealterat. Deși Curtea Constituțională nu aanalizat această situație în detaliu, într-un caz foarte controversat, asupra căruia vom reveni, Curtea adeclarat neconstituțională olege care transpunea odirectivă aUniunii Europene. Este vorba de decizia nr. 1258/200966, prin care Curtea adeclarat neconstituționale prevederile Legii nr. 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Argumentul principal al Curții afost încălcarea drepturilor omului prevăzute de art. 25, 26, 28 și 30 din Constituția României, corespunzătoare art. 8 din Convenție. Decizia este criticabilă, deoarece face abstracție în mod complet de faptul că Legea nr. 298/2008 transpune în mod fidel odirectivă aUniunii Europene și nu operează în niciun mod oanaliză de tipul „solange”. Rezultatul practic este însă înlăturarea de la aplicare adreptului Uniunii Europene, pentru motivul – foarte relevant pentru studiul nostru – al nerespectării drepturilor omului, interpretarea drepturilor din Constituție fiind argumentată pe baza jurisprudenței CEDO. 
    66 M.Of. nr. 798 din 23 noiembrie 2009.
[ Mai mult... ]
 

Pot fi de interes:

Constituția:
Tratatele internaționale privind drepturile omului
Accesul liber la justiție
Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
Libertatea individuală
Dreptul la apărare
Libera circulație
Viața intimă, familială și privată
Inviolabilitatea domiciliului
Secretul corespondenței
Libertatea conștiinței
Libertatea de exprimare
Dreptul la informație
Dreptul la învățătură
Accesul la cultură
Dreptul la ocrotirea sănătății
Dreptul la mediu sănătos
Dreptul de vot
Dreptul de a fi ales
Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
Libertatea întrunirilor
Dreptul de asociere
Reviste:
Dreptul la libera exprimare - drept subiectiv și limită a dreptului la viața privată
Dreptul la libera exprimare - drept subiectiv și limită a dreptului la viața privată
Demnitatea umană și dreptul la replică în sistemul constituțional român
Considerații privind prejudiciul nepatrimonial cauzat prin lezarea unor drepturi ale personalității
Există și/sau mai este necesară incriminarea insultei și calomniei? Scurte reflecții pe marginea Deciziei Curții Constituționale nr. 62/2007*
Contrabalansarea a două drepturi fundamentale: libertatea de exprimare și dreptul la viață privată
Delict de presă. Problema acordării daunelor morale unei persoane juridice, pentru încălcarea dreptului la demnitate/Press crime. The issue of paying non-material damages to a legal entity, for breach of the right to dignity
Considerații referitoare la receptarea în dreptul român a standardelor stabilite prin jurisprudența europeană în materia libertății de exprimare
Limitele libertății de exprimare ca urmare a incriminării infracțiunii de presiuni asupra justiției
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2019
Doctrină:
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
Manipularea pieței de capital, ediția 1
Foundations of European Criminal Law, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Aderarea Uniunii Europene la Convenția europeană a drepturilor omului, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Efectele hotărârilor CEDO și CJUE în dreptul intern, ediția 1
;
se încarcă...