Libera circulație | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - Drepturile și libertățile fundamentale -
ARTICOLUL 25
Libera circulație Jurisprudență, Reviste (16), Doctrină (6)

(1) Dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, este garantat. Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept. Jurisprudență, Reviste (5)

(2) Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene și experiențe ale sistemului român de drept, ediția 1
    625 M.Of. nr. 711 din 22 octombrie 2007.Autorul excepției de neconstituționalitate asusținut că art. 38 lit. a) din lege (i.e. posibilitatea restrângerii dreptului la libera circulație pentru categoria de persoane returnate în baza unor tratate internaționale de readmisie) ar încălca principiul constituțional consacrat de prevederile art. 25 din Constituție (i.e. libera circulație); s-a arătat și că din prevederile art. 53 din Constituție (i.e. restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) rezultau cazurile în care putea avea loc restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, însă Legea nr. 248/2005 nu conținea situațiile premisă care să fi generat sau să fi impus omăsură restrictivă. Guvernul asusținut că art. 38 lit. a) din lege nu ar fi fost contrar art. 25 din Constituție, „deoarece [ar fi fost] opțiunea legiuitorului să stabilească condițiile în care cetățenii români [puteau] circula în străinătate, acesta având competența exclusivă de reglementare. Măsura restrângerii exercitării acestui drept, pe operioadă de cel mult 3 ani, prevăzută de dispozițiile de lege criticate [era] posibilă, în temeiul prevederilor art. 53 din Constituție, ea fiind necesară atât pentru apărarea ordinii publice, cât și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană, iar, [la acea dată],ca țară acomunității europene” (sic!). Curtea Constituțională arespins excepția de neconstituționalitate și aamintit, referindu-se la decizii anterioare ale sale, că „măsura dispusă prin art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 se circumscrie situațiilor expres și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituție, respectiv apărarea securității naționale și aordinii publice, având în vedere că problema controlului migrației ilegale din România spre statele europene prezintă interes atât pe plan intern, cât și extern. Pentru aceste considerente, afost elaborată Legea nr. 248/2005, care asigură implementarea atât aprevederilor constituționale, cât și aunor prevederi în materie din documente internaționale privind drepturile omului. Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune afi menținută”. Observăm de aici, că, altfel spus, instanța constituțională nu aacordat vreo pertinență dispozițiilor tratatului sau ale Directivei 2004/38/CE în contextul aderării României la UE; pentru omotivare asemănătoare, anterioară momentului aderării, cf., de exemplu, Decizia nr. 855/28.11.2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate adispozițiilor art. 38 lit. a), art. 39 alin. (6) și ale art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații acetățenilor români în străinătate (M.Of. nr. 31 din 17 ianuarie 2007), sau Decizia nr. 901/05.12.2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate aprevederilor art. 38 lit. a), art. 39 alin. (6) și ale art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Considerații prealabile 
    Înainte de a fi o posibilitate reglementată juridic, libera circulație constituie o realitate obiectivă. Ființele umane circulă indiferent că astfel traversează forme de relief sau granițe între localități sau state. Din această perspectivă, protejarea juridică a posibilității ființei umane de a circula presupune limitarea la minimul necesar a intervenției statale în materie, anume cel mult cu privire la stabilirea condițiilor în care această activitate umană se poate desfășura. Prin instituirea unor condiții de exercitare, autoritățile statale nu pot aduce atingere substanței dreptului la liberă circulație. Tocmai de aceea, deseori, dreptul la liberă circulație este clasificat de doctrină în prima generație a drepturilor, adică în categoria acelora pentru care deplina garantare de către puterea de stat presupune nu intervenția sa activă, ci abținerea de la orice ar putea să limiteze posibilitatea persoanei de a circula. [ Mai mult... ] 

Aderarea Uniunii Europene la Convenția europeană a drepturilor omului, ediția 1
    În România, jurisprudența Curții Constituționale nu aabordat expres problema unui conflict între dreptul european și normele fundamentale sau drepturile reglementate în Constituție. Modificarea constituțională din 2003 ar conduce, în opinia noastră, într-o interpretare literală, la oconcluzie similară cu cea pe care aidentificat-o instanța constituțională poloneză: astfel, art. 148 alin. (2), care reglementează relația dintre dreptul Uniunii Europene și dreptul intern, prevede expres că dispozițiile „tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”. Notăm că textul reglementează prioritatea în raport cu „legile” interne, și nu „dreptul” intern, care, într-o interpretare extensivă, ar cuprinde și Constituția. Pe de altă parte, art. 1 alin. (5) din Constituție rămâne neschimbat: „în România, respectarea Constituției, asupremației sale (s.n.) și alegilor este obligatorie”. Astfel, deși la momentul aderării, în condițiile în care Tratatul de aderare avea în vedere aderarea direct la Tratatul de instituire aunei Constituții pentru Europa, care reglementa expres supremația dreptului Uniunii (art. I-6), s-a afirmat, în interpretarea dată de unele instituții publice, că prioritatea reglementată de art. 148 alin. (2) include și prioritatea în raport cu legea fundamentală, această concluzie nu rezultă din textul Constituției. Dimpotrivă, principiul supremației Constituției este nealterat. Deși Curtea Constituțională nu aanalizat această situație în detaliu, într-un caz foarte controversat, asupra căruia vom reveni, Curtea adeclarat neconstituțională olege care transpunea odirectivă aUniunii Europene. Este vorba de decizia nr. 1258/200966, prin care Curtea adeclarat neconstituționale prevederile Legii nr. 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Argumentul principal al Curții afost încălcarea drepturilor omului prevăzute de art. 25, 26, 28 și 30 din Constituția României, corespunzătoare art. 8 din Convenție. Decizia este criticabilă, deoarece face abstracție în mod complet de faptul că Legea nr. 298/2008 transpune în mod fidel odirectivă aUniunii Europene și nu operează în niciun mod oanaliză de tipul „solange”. Rezultatul practic este însă înlăturarea de la aplicare adreptului Uniunii Europene, pentru motivul – foarte relevant pentru studiul nostru – al nerespectării drepturilor omului, interpretarea drepturilor din Constituție fiind argumentată pe baza jurisprudenței CEDO. 
    66 M.Of. nr. 798 din 23 noiembrie 2009.
[ Mai mult... ]
 

Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
    Și Constituția conține oserie de prevederi consacrate persoanei fizice (art. 16, art. 25, art. 49 etc.). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Considerații prealabile 

    Înainte de a fi o posibilitate reglementată juridic, libera circulație constituie o realitate obiectivă. Ființele umane circulă indiferent că astfel traversează forme de relief sau granițe între localități sau state. Din această perspectivă, protejarea juridică a posibilității ființei umane de a circula presupune limitarea la minimul necesar a intervenției statale în materie, anume cel mult cu privire la stabilirea condițiilor în care această activitate umană se poate desfășura. Prin instituirea unor condiții de exercitare, autoritățile statale nu pot aduce atingere substanței dreptului la liberă circulație. Tocmai de aceea, deseori, dreptul la liberă circulație este clasificat de doctrină în prima generație a drepturilor, adică în categoria acelora pentru care deplina garantare de către puterea de stat presupune nu intervenția sa activă, ci abținerea de la orice ar putea să limiteze posibilitatea persoanei de a circula. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Universalitatea
Egalitatea în drepturi
Cetățenii români în străinătate
Cetățenii străini și apatrizii
Extrădarea și expulzarea
Tratatele internaționale privind drepturile omului
Accesul liber la justiție
Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
Libertatea individuală
Dreptul la apărare
Libera circulație
Viața intimă, familială și privată
Inviolabilitatea domiciliului
Secretul corespondenței
Libertatea conștiinței
Libertatea de exprimare
Dreptul la informație
Dreptul la învățătură
Accesul la cultură
Dreptul la ocrotirea sănătății
Dreptul la mediu sănătos
Reviste:
Proporționalitatea, ca principiu constituțional
Neconstituționalitate în Legea fondului funciar?
CCR: Care este durata maximă a arestului la domiciliu în faza camerei preliminarii?
În ce condiții este constituțională prelungirea măsurii controlului judiciar?
Traficul de persoane în lumina noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală
CCR: Despre durata totală a controlului judiciar
Ordonanța de urgență nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2017
Considerații cu privire la proporționalitatea sancțiunilor penale. Limitele controlului Curții Constituționale. Cazul contrabandei în formă agravată
Din nou despre neconstituționalitatea textului vizând durata totală a controlului judiciar
Doctrină:
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene și experiențe ale sistemului român de drept, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Aderarea Uniunii Europene la Convenția europeană a drepturilor omului, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept civil. Persoanele, ediția 5
;
se încarcă...