Inițiativa legislativă | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Parlamentul - Legiferarea -
ARTICOLUL 74
Inițiativa legislativă Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (4)

(1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (1)

(2) Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea. Jurisprudență, Reviste (1)

(3) Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată. Jurisprudență, Doctrină (1)

(4) Deputații, senatorii și cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi. Reviste (2), Doctrină (1)

(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată. Reviste (2), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Inițiativa legislativă 
    Prima etapă a procesului legislativ o constituie inițiativa legislativă. Potrivit art. 74 alin. (1) din Constituția României, inițiativa legislativă aparține Guvernului, deputaților, senatorilor, precum și unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. 
    În accepțiunea sa cea mai generală, inițiativa legislativă reprezintă dreptul de a sesiza Parlamentul cu examinarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, drept căruia îi corespunde obligația corelativă a autorității legiuitoare de a se pronunța asupra proiectului de lege sau asupra propunerii legislative. [ Mai mult... ] 

Drept electoral, ediția 1
    În ceea ce privește inițiativele legislative sau problemele legate de adoptarea legilor, potrivit prevederilor art. 74 din Constituție, Președintele României nu are drept de inițiativă legislativă și, ca urmare, nu poate iniția legi. Lucrurile se pot complica dacă sunt avute în vedere prevederile art. 2 alin. (1) din Constituție, conform cărora puterea se exercită și prin referendum. Întrebările care se pot pune sunt: cine inițiază exercitarea puterii prin referendum și care este obiectul referendumului? Încercând un răspuns, care are, în parte, valoare doctrinară, pentru că la aceste întrebări trebuie să se răspundă constituțional sau legislativ, printr-o propunere de lege ferenda inițiativa ar putea aparține Președintelui României în limitele „problemelor de interes național” sau Parlamentului. Inițiativa, însă, poate avea, de lege lata, caracter popular. Obiectul referendumului, în ipoteza de lege ferenda influențată de modelul elvețian, ar putea să se constituie într-o inițiativă completă sau într-un document, care să cuprindă principiile (tezele) unei asemenea inițiative, care să oblige Parlamentul, după ce acestea ar fi adoptate prin referendum, să întocmească oinițiativă completă într-un anumit termen. Desigur că experiența elvețiană ar fi, în acest ultim caz, benefică. În alte cuvinte, prevederile art. 2 alin. (1) din Constituție constituie temeiul constituțional pentru adoptarea unor legi prin procedura referendumului, fără aconsidera că prin inițiativa populară, reglementată prin lege, în România, problema afost deja soluționată. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Inițiativa legislativă acetățenilor, inițiativa populară cum ise spune frecvent, este clar delimitată și definită prin art. 74 din Constituție. Astfel, în urma revizuirii Constituției cu privire la acest aspect, ea trebuie să provină de la cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Apoi cetățenii care își manifestă dreptul de inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar, în fiecare dintre aceste județe sau în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. În fine, Constituția nu permite ca problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea să formeze obiectul inițiativei cetățenești. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Inițiativa legislativă 

    Procedura legislativă parlamentară cuprinde totalitatea regulilor pentru pregătirea dezbaterii, dezbaterea și votarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în Parlament. În conformitate cu principiul bicameralismului, ea se desfășoară în fiecare Cameră și, dacă este cazul, în Camerele reunite, în ședință comună și cuprinde mai multe etape. În procedura de elaborare a legii intervin, cu titluri diferite, organisme politice, sociale și statale, precum și cetățenii. Determinantă este participarea Parlamentului, care este autoritatea legiuitoare. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Inițiativa legislativă acetățenilor, inițiativa populară cum ise spune frecvent, este clar delimitată și definită prin art. 74 din Constituție. Astfel, în urma revizuirii Constituției cu privire la acest aspect, ea trebuie să provină de la cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Apoi cetățenii care își manifestă dreptul de inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar, în fiecare dintre aceste județe sau în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. În fine, Constituția nu permite ca problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea să formeze obiectul inițiativei cetățenești. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Organizarea internă
Ședințele Camerelor
Sesiuni
Actele juridice și cvorumul legal
Caracterul public al ședințelor
Mandatul reprezentativ
Mandatul deputaților și al senatorilor
Incompatibilități
Imunitatea parlamentară
Categorii de legi
Inițiativa legislativă
Sesizarea Camerelor
Adoptarea legilor și a hotărârilor
Promulgarea legii
Intrarea în vigoare a legii
Consiliul Legislativ
Rolul Președintelui
Alegerea Președintelui
Validarea mandatului și depunerea jurământului
Durata mandatului
Incompatibilități și imunități
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 9/2018
Cine face politica penală în România?
Unele aspecte referitoare la grațiere
UPDATE: Aviz favorabil pentru referendum. Care sunt pașii legali pentru organizarea acestuia?
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2017
Considerații privind evoluția regimului minorităților naționale în România
Revista Curierul Judiciar nr. 8/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 10/2018
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept electoral, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
;
se încarcă...