Exercitarea drepturilor și a libertăților | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - Îndatoririle fundamentale -
ARTICOLUL 57
Exercitarea drepturilor și a libertăților Jurisprudență, Reviste (32), Doctrină (5)

Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
    Dintre aceste obligații procesuale una dintre cele mai importante este cea privitoare la exercitarea cu bună-credință adrepturilor procedurale. Potrivit art. 723 alin. (1) C. proc. civ..: „Drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege”. Exercitarea cu bună-credință adrepturilor subiective afost ridicată la nivelul unui principiu constituțional prin dispozițiile art. 57 din actuala Lege fundamentală. Textul constituțional amintit se referă expressis verbis la exercitarea drepturilor și libertăților constituționale „cu bună-credință”. Dar exercitarea tuturor drepturilor subiective cu bună-credință reprezintă azi un principiu juridic unanim admis. [ Mai mult... ] 

Legislația concurenței. Comentarii și explicații, ediția 1
    Prevederea din art. 135 alin. (1) trebuie coroborată cu art. 45 din Constituția României conform căruia „Accesul liber al persoanei la oactivitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate” și cu art. 57 din legea fundamentală, conform căruia drepturile și libertățile constituționale trebuie exercitate „cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți”. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Considerații prealabile 
    Întreaga construcție juridică a drepturilor fundamentale oferă protecție subiectelor individuale de drept în raporturile lor (verticale) cu statul. Garanțiile normative, instituționale și, în special, jurisdicționale, pe care însăși autoritatea statală le pune la dispoziția indivizilor, le asigură acestora protecție inclusiv față de posibilele abuzuri ale instituțiilor și celorlalți agenți ai statului. În ceea ce privește raporturile (orizontale) dintre subiectele individuale de drept, statul este chemat să acționeze ca un terț imparțial și realizează acest lucru mai ales prin intermediul instanțelor judecătorești. Însă atunci când, prin exercitarea unui drept fundamental, de protecție verticală a individului în raport cu statul, se aduce atingere pe orizontală altor drepturi fundamentale, aparținând altor titulari, concilierea devine o necesitate obiectivă, căci toate drepturile fundamentale au aceeași valoare din punct de vedere juridic, iar în cadrul unui astfel de conflict nu este de conceput existența unor „învinși” și a unor „învingători”. Așa-numita teorie a efectelor orizontale (drittwirkung effekt) ale drepturilor fundamentale, dezvoltată mai ales în cadrul doctrinei germane de drept constituțional în special după cel de-al doilea război mondial, presupune cu necesitate egala protecție juridică a tuturor drepturilor fundamentale garantate cetățenilor, indiferent că acestea se manifestă în relațiile dintre indivizi și stat sau în raporturile dintre cetățeni între ei. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
    Regulile morale, deși de obicei nu se aduc la îndeplinire, în caz de nevoie prin forța coercitivă astatului, trebuie sprijinite juridic în realizarea lor atunci când apără viața, libertatea și fericirea oamenilor. De aceea în Constituția României, referirile la ipostazele morale nu lipsesc. Aceste referiri constituționale asigură moralei eficiență, validitate. Astfel, spre exemplificare, art. 26, art. 30, ocrotesc „bunele moravuri”, art. 53 menționează „morala publică”. De asemenea, „buna-credință” care evident este, mai întâi, un concept moral este consacrată prin art. 11 și art. 57. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Considerații prealabile 

    Întreaga construcție juridică a drepturilor fundamentale oferă protecție subiectelor individuale de drept în raporturile lor (verticale) cu statul. Garanțiile normative, instituționale și jurisdicționale, pe care autoritatea statală le pune la dispoziția indivizilor le asigură acestora protecție inclusiv față de posibilele abuzuri ale instituțiilor și celorlalți agenți ai statului. În ceea ce privește raporturile (orizontale) dintre subiectele individuale de drept, statul este chemat să acționeze ca un terț imparțial și realizează acest lucru mai ales prin intermediul instanțelor judecătorești. Însă atunci când prin exercitarea unui drept fundamental, ce protejează pe verticală individul în raport cu statul, se aduce atingere pe orizontală altor drepturi fundamentale, aparținând altor titulari, concilierea devine o necesitate obiectivă, căci toate drepturile fundamentale au aceeași valoare din punct de vedere juridic, iar în cadrul unui astfel de conflict nu este de conceput existența unor „învinși” și a unor „învingători”. Așa-numita teorie a efectelor orizontale (drittwirkung effekt) ale drepturilor fundamentale, dezvoltată mai ales în cadrul doctrinei germane de drept constituțional în special după cel de-al doilea Război Mondial, presupune cu necesitate egala protecție juridică a tuturor drepturilor fundamentale garantate cetățenilor, indiferent că acestea se manifestă în relațiile dintre indivizi și stat sau în raporturile dintre cetățeni între ei. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Nivelul de trai
Familia
Protecția copiilor și a tinerilor
Protecția persoanelor cu handicap
Dreptul de petiționare
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
Fidelitatea față de țară
Apărarea țării
Contribuții financiare
Exercitarea drepturilor și a libertăților
Numirea și rolul
Exercitarea atribuțiilor
Raportul în fața Parlamentului
Rolul și structura
Alegerea Camerelor
Durata mandatului
Organizarea internă
Ședințele Camerelor
Sesiuni
Actele juridice și cvorumul legal
Reviste:
Modalitățile obligațiilor și abuzul de drept în reglementarea noului Cod civil
Proporționalitatea, ca principiu constituțional
Principiile dreptului. O abordare filozofică
Noul Cod civil, lipsa dreptului, abuzul de drept și mecanismul reparator al acestuia
Anamorfoza impreviziunii în registrul Legii dării în plată: protecția debitorului contractant versus protecția debitorului insolvabil*
Condiții prevăzute de Legea nr. 77/2016 pentru nașterea dreptului la stingerea creanțelor bancare prin dare în plată
Impreviziunea și creditele oferite consumatorilor. Constituie darea în plată și conversia valutară remedii ale impreviziunii?*
Privire comparativă asupra impreviziunii în sistemul vechiului și actualului C. civ. cu trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 623/2016
Admitere excepție de neconstituționalitate. Dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6 - 8, în special art. 8 alin. (1), (3) și (5), art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a legii în ansamblul său
Sunt constituționale prevederile Codului muncii referitoare la perioada de probă?
Doctrină:
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Legislația concurenței. Comentarii și explicații, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...