Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - Drepturile și libertățile fundamentale -
ARTICOLUL 22
Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică Jurisprudență, Reviste (20), Doctrină (4)

(1) Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate. Jurisprudență, Reviste (8)

(2) Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant. Jurisprudență, Reviste (1)

(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă. Jurisprudență, Reviste (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
    Recunoașterea și ocrotirea globală sau generală și specială adreptului subiectiv civil poate avea loc numai în măsura în care acesta este recunoscut printr-o normă juridică. Este indiscutabil că legea noastră fundamentală – Constituția României A se vedea, în special, art. 22-52 din Constituție.– este cea care constituie baza recunoașterii principalelor drepturi subiective civile. Astfel, în art. 15 din Constituție este consacrat principiul recunoașterii și ocrotirii de către lege adrepturilor subiective civile, după care cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Noțiune și natură juridică 
    În România, stat de drept, democratic și social, demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane reprezintă, alături de dreptate și de pluralismul politic, valori supreme și sunt garantate, așa după cum rezultă din chiar primul articol al Constituției, alin. (3). Mecanismul constituțional referitor la drepturile și libertățile fundamentale este astfel conceput încât protecția cetățeanului să fie asigurată față de orice gen de abuz, inclusiv cel ce ar putea veni din partea puterii. În acest sens, Legea de revizuire a Constituției (Legea nr. 429/2003) a completat prevederile art. 1 cu un principiu fundamental, respectiv separația și colaborarea puterilor în stat. Acest principiu, fundamentat de Montesquieu înainte de revoluția franceză din 1879, are ca menire tocmai evitarea abuzurilor în dauna drepturilor și libertăților cetățenilor, regimul de separație permițând ca „puterea să oprească puterea” (M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României revizuită – comentarii și explicații, p. 2). Alte principii constituționale, cum ar fi universalitatea [art. 15 alin. (1)], egalitatea în drepturi [art. 16 alin. (1)], accesul liber la justiție (art. 21), precum și regulile ce privesc transpunerea în practică a dispozițiilor constituționale privind drepturile și libertățile fundamentale (art. 20), conduc la concluzia că întregul edificiu constituțional în România, ca în orice stat de drept, are ca principal obiectiv protejarea individului, a drepturilor sale fundamentale. Din această perspectivă, Capitolul II al Constituției, referitor la drepturile și libertățile fundamentale, are o semnificație deosebită, iar în cadrul acestui capitol, primul articol, respectiv art. 22, are un rol de primă importanță. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
    Vom observa că se folosesc frecvent termenii drept sau libertate. Astfel Constituția utilizează termenul drept, atunci când consacră dreptul la viață (art. 22), dreptul la apărare (art. 24), dreptul la informație (art. 31), dreptul de vot (art. 36) etc. În schimb Constituția folosește termenul libertate atunci când reglementează libertatea conștiinței (art. 29), libertatea de exprimare (art. 30), libertatea întrunirilor (art. 39) etc. Cum se explică această terminologie? Există, din punct de vedere juridic, deosebiri între drept și libertate? Vom observa că terminologia constituțională, deși nuanțată, desemnează osingură categorie juridică și anume dreptul fundamental. Astfel văzute lucrurile, vom observa că, juridicește, dreptul este olibertate, iar libertatea este un drept. Nu există deosebiri de natură juridică, suntem deci în prezența unei singure noțiuni juridice. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Noțiune și natură juridică 

    În România, stat de drept, democratic și social, demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane reprezintă, alături de dreptate și de pluralismul politic, valori supreme și sunt garantate, așa după cum rezultă din chiar primul articol al Constituției, alin. (3). Mecanismul constituțional referitor la drepturile și libertățile fundamentale este astfel conceput încât protecția cetățeanului să fie asigurată față de orice gen de abuz, inclusiv cel ce ar putea veni din partea puterii. În acest sens, Legea de revizuire a Constituției (Legea nr. 429/2003) a completat prevederile art. 1 cu un principiu fundamental, respectiv separația și colaborarea puterilor în stat. Acest principiu, fundamentat de Montesquieu înainte de revoluția franceză din 1789, are ca menire tocmai evitarea abuzurilor în dauna drepturilor și libertăților cetățenilor, regimul de separație permițând ca „puterea să oprească puterea” (M. Constantinescu, în Constituția revizuită comentată, 2004, p. 2). Alte principii constituționale, cum ar fi universalitatea [art. 15 alin. (1)], egalitatea în drepturi [art. 16 alin. (1)], accesul liber la justiție (art. 21), precum și regulile ce privesc transpunerea în practică a dispozițiilor constituționale privind drepturile și libertățile fundamentale (art. 20), conduc la concluzia că întregul edificiu constituțional în România, ca în orice stat de drept, are ca principal obiectiv protejarea individului, a drepturilor sale fundamentale. Din această perspectivă, Capitolul II al Constituției, referitor la drepturile și libertățile fundamentale, are o semnificație deosebită, iar în cadrul acestui capitol, primul articol, respectiv art. 22, are un rol de primă importanță. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Simboluri naționale
Limba oficială
Capitala
Universalitatea
Egalitatea în drepturi
Cetățenii români în străinătate
Cetățenii străini și apatrizii
Extrădarea și expulzarea
Tratatele internaționale privind drepturile omului
Accesul liber la justiție
Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
Libertatea individuală
Dreptul la apărare
Libera circulație
Viața intimă, familială și privată
Inviolabilitatea domiciliului
Secretul corespondenței
Libertatea conștiinței
Libertatea de exprimare
Dreptul la informație
Dreptul la învățătură
Reviste:
Evoluția sistemului sancționator penal în ultimii 100 de ani în România (I)
Hotărârea Satamedia : (re)difuzarea informațiilor publice în mass-media și cerințele de protecție a datelor
Antrenarea răspunderii proprietarului pentru fapta animalului. Vătămare corporală. Prejudiciu moral suferit de victima agresiunii. Criterii de apreciere a cuantumului daunelor morale
Traficul de persoane în lumina noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală
Considerații privind prejudiciul nepatrimonial cauzat prin lezarea unor drepturi ale personalității
Dreptul la viață al fătului - recunoscut sau nu de dreptul penal român?
4. Antrenarea răspunderii proprietarului pentru fapta animalului. Vătămare corporală. Prejudiciu moral suferit de victima agresiunii. Criterii de apreciere a cuantumului daunelor morale
Revista Curierul Judiciar nr. 10/2017
Aspecte juridice privind dreptul la viață
Elementele constitutive ale infracțiunii de viol. Lipsa probei "directe" a violului/Constituent elements of the rape crime. Lack of the "direct" evidence of rape
Doctrină:
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...