Dreptul la informație | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - Drepturile și libertățile fundamentale -
ARTICOLUL 31
Dreptul la informație Jurisprudență, Reviste (16), Doctrină (7)

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Jurisprudență, Reviste (3)

(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Jurisprudență, Reviste (6)

(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională. Jurisprudență, Reviste (6)

(4) Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. Jurisprudență, Reviste (1)

(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Manipularea pieței de capital, ediția 1
    În România, art. 30 din Constituție statuează faptul că libertatea de exprimare agândurilor, aopiniilor sau acredințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile, iar în cadrul alin. (2) interzice cenzura de orice fel. În același timp, prin art. 31 din Constituție se stipulează, pe de oparte, că dreptul oricărei persoane de aavea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Pe de altă parte, în cadrul art. 31 alin. (4) se impune mijloacelor de informare în masă, publice și private, obligația de aasigura informarea corectă aopiniei publice. [ Mai mult... ] 

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    22.În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 1, art. 3, art. 5, art. 20, art. 31, art. 40, art. 51, art. 124 și art. 126, Curtea apreciază că acestea nu sunt incidente în cauza dedusă controlului de constituționalitate. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Noțiune 
    Dreptul la informație este un drept receptat de Constituția României din instrumentele juridice internaționale în acest domeniu. El este un adevărat drept fundamental, deoarece dezvoltarea materială și spirituală a omului, exercitarea libertăților prevăzute prin Constituție și mai ales a acelora prin care se exprimă gândurile, opiniile, credințele religioase și creațiile de orice fel implică și posibilitatea de a putea recepționa date și informații privind viața socială, politică, economică, științifică și culturală. Conținutul dreptului la informație este complex, dimensiunile sale fiind în continuă dezvoltare. Articolul 31 dă expresie juridică unui conținut complex și dinamic, garantând accesul persoanei la orice informație de interes public. Dacă privim în general, conținutul dreptului la informație cuprinde: dreptul persoanei de a fi informată prompt, corect și clar cu privire la măsurile preconizate și mai ales luate de autoritățile publice; accesul liber la sursele de informație publică, științifică și tehnică, socială, culturală, sportivă etc.; posibilitatea persoanei de a recepționa direct și în mod normal emisiunile de radio și televiziune; obligația autorităților guvernamentale de a crea condițiile materiale și juridice pentru difuzarea liberă și amplă a informației de orice natură. Dreptul la informație presupune și colaborare internațională. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
    Vom observa că se folosesc frecvent termenii drept sau libertate. Astfel Constituția utilizează termenul drept, atunci când consacră dreptul la viață (art. 22), dreptul la apărare (art. 24), dreptul la informație (art. 31), dreptul de vot (art. 36) etc. În schimb Constituția folosește termenul libertate atunci când reglementează libertatea conștiinței (art. 29), libertatea de exprimare (art. 30), libertatea întrunirilor (art. 39) etc. Cum se explică această terminologie? Există, din punct de vedere juridic, deosebiri între drept și libertate? Vom observa că terminologia constituțională, deși nuanțată, desemnează osingură categorie juridică și anume dreptul fundamental. Astfel văzute lucrurile, vom observa că, juridicește, dreptul este olibertate, iar libertatea este un drept. Nu există deosebiri de natură juridică, suntem deci în prezența unei singure noțiuni juridice. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol II, ediția 4
    Dacă anterior actualei Constituții aRomâniei, motivarea era privită doar ca un principiu al actelor administrativ-jurisdicționale, de lege ferenda propunându-se extinderea acestui principiu la toate actele administrative, în prezent, se apreciază că necesitatea motivării oricărui act administrativ rezultă implicit din dispozițiile Constituției, cel puțin din dreptul la informație consacrat în art. 31, reprezentând oobligație corelativă aautorităților administrației publice (A. Iorgovan, op. cit., 2005, p. 62). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Accesul liber la justiție
Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
Libertatea individuală
Dreptul la apărare
Libera circulație
Viața intimă, familială și privată
Inviolabilitatea domiciliului
Secretul corespondenței
Libertatea conștiinței
Libertatea de exprimare
Dreptul la informație
Dreptul la învățătură
Accesul la cultură
Dreptul la ocrotirea sănătății
Dreptul la mediu sănătos
Dreptul de vot
Dreptul de a fi ales
Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
Libertatea întrunirilor
Dreptul de asociere
Munca și protecția socială a muncii
Reviste:
Aspecte controversate din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la delimitarea, pe de o parte, a noțiunilor de "autoritate publică" și "instituție publică" și, pe de altă parte, a noțiunilor de "autoritate publică" și "autoritate publică asimilată" în materia operatorilor care prestează servicii de utilitate publică în baza unui contract de furnizare
Considerații referitoare la receptarea în dreptul român a standardelor stabilite prin jurisprudența europeană în materia libertății de exprimare
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2019
Protecția procedurală a dreptului la viață privată în Codul Civil din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului
Procedura specială pentru sesizarea instanței cu cereri de valoare redusă
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2017
Câteva reflecții privind cunoașterea dreptului
Revista Curierul Judiciar nr. 9/2018
Dispoziții neconstituționale în Statutul cadrelor militare
Admitere excepție de neconstituționalitate. Dispozițiile art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală. Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară
Doctrină:
Manipularea pieței de capital, ediția 1
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept electoral, ediția 1
;
se încarcă...