Dreptul la identitate | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Principii generale -
ARTICOLUL 6
Dreptul la identitate Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (2)

(1) Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(2) Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români. Jurisprudență

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Considerații istorice 
    Chestiunea minorităților naționale a intrat în sfera de interes a ordinii juridice internaționale relativ devreme în istoria dreptului internațional public. Astăzi, această problemă face în egală măsură obiect de studiu și preocupare în dreptul constituțional și în cel internațional, cele două sfere putând fi cu greu disociate. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Considerații istorice 

    Chestiunea minorităților naționale a intrat în sfera de interes a ordinii juridice internaționale relativ devreme în istoria dreptului internațional public. Astăzi, această problemă face în egală măsură obiect de studiu și preocupare în dreptul constituțional și în cel internațional, cele două sfere putând fi cu greu disociate. 
    Din punct de vedere istoric, problema minorităților își are rădăcinile în epoca modernă a Europei, dominată de războaiele religioase declanșate ca urmare a Reformei din secolul al XVI-lea. Acestea au generat îngrijorări în cadrul comunității internaționale a vremii cu privire la diferențele între diversele grupuri religioase ce trăiau pe același teritoriu în state care recunoscuseră o singură confesiune oficială. De la Edictul din Nantes (1598) până la Tratatul de la Berlin (1878) un lung șir de tratate internaționale a creat un sistem internațional incipient al protecției minorităților religioase, și apoi etnice și lingvistice. Spre exemplu, Tratatul de la Augsburg (1555) prevedea ca protestanții și catolicii „să trăiască împreună, în liniște și pace”, iar Tratatul păcii din Westfalia (1648) afirma principiul libertății și egalității religioase și îl accepta ca parte a „dreptului public european”. În 1815, la Congresul de la Viena, statele participante au reconfirmat acest principiu. Totuși, chiar dacă principiul libertății și egalității religioase a fost inclus în alte tratate încheiate ulterior, se poate spune că el a existat doar pe hârtie. În special în imperiile multinaționale otoman și austro-ungar, conflictele generate de diferențele religioase au continuat. Practica era cu mult în urma dezideratelor stipulate în textele tratatelor. [ Mai mult... ] 

Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
    În concordanță cu dispozițiile art. 6 alin. (1) din Constituția României, care garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la „exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase”, precum și cu principiul egalității tuturor cetățenilor, art. 128 alin. (2) și (4) din legea fundamentală instituie și două importante excepții. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Statul român
Suveranitatea
Teritoriul
Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni
Cetățenia
Dreptul la identitate
Românii din străinătate
Pluralismul și partidele politice
Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale
Relații internaționale
Dreptul internațional și dreptul intern
Simboluri naționale
Limba oficială
Capitala
Universalitatea
Egalitatea în drepturi
Reviste:
Evoluția constituționalismului în România (I)
Considerații privind evoluția regimului minorităților naționale în România
Aspecte cu privire la descentralizarea competențelor autorităților administrației publice. Dihotomia local-central, rezultată din descentralizarea competențelor autorităților administrației publice, nu poate fi opusă însuși legiuitorului/Certain aspects regarding the decentralization of the public administration authorities‘ duties. The local-centralized dichotomy, resulting pursuant to the decentralization of the public administration authorities‘ duties, cannot be held against the legislation as such
Considerații privind protecția juridică a numelui și a pseudonimului în reglementarea Codului civil român
Dreptul și revoluția (I)
Soluții legislative neconstituționale consacrate prin Codul de procedură civilă (II)
Excluderea juridică a probelor obținute în mod nelegal în procesul penal, în lipsa înlăturării lor fizice din dosarele penale constituite la nivelul instanțelor judecătorești, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului la un proces echitabil al acestuia/The legal exclusion of illegally obtained evidence in the criminal trial, in the absence of their physical removal from the criminal files established at the level of the law courts is insufficient to actually guarantee the presumption of innocence of the accused and the right to equitable trial
Conflicte de muncă: nemulțumiri privind reglementările legale aplicabile
Considerații privind protecția juridică a numelui și a pseudonimului în reglementarea Codului civil român
Principiul egalității în drepturi
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
;
se încarcă...