Dizolvarea Parlamentului | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Președintele României -
ARTICOLUL 89
Dizolvarea Parlamentului Reviste (1), Doctrină (5)

(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Doctrină (1)

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    226 D. Apostol Tofan, Raporturile constituționale dintre autoritățile publice, în SDR nr. 1-2/2003, p. 106. 
    227 A. Iorgovan, op. cit., vol. I., 2005, p. 295. 
    228 D. Apostol Tofan, Răspunderea președinților de republică în unele state europene, cu privire specială asupra regimului constituțional românesc, în AUB (seria Drept) nr. III-IV/2008, p. 29.
[ Mai mult... ]
 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Dizolvarea Parlamentului este o sancțiune? 
    Dizolvarea Parlamentului este o situație de excepție și reprezintă fie o sancțiune la adresa legislativului în situații limită de încălcare gravă a prevederilor constituționale și de blocaj al activității instituțiilor statului, fie, de cele mai multe ori, o manevră prin care puterea parlamentară dorește o recâștigare a încrederii cetățenilor și o prelungire a perioadei de guvernare. De altfel, această a doua situație este utilizată cel mai des de către unele state cu democrație consolidată, având în vedere că, la un moment dat, găsindu-se în impas, recurg la această opțiune politică. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    În sistemul constituțional fundamentat pe echilibrul puterilor este firesc ca principalele autorități să colaboreze la constituirea autorităților. Atribuțiile ce revin Președintelui României în acest domeniu sunt: dizolvarea Parlamentului în condițiile art. 89; desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament, revocarea și numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau vacanță apostului, la propunerea primului ministru (art. 85 din Constituție); numirea atrei judecători la Curtea Constituțională, potrivit art. 142 alin. (3) din Constituție, numirea în funcție amagistraților în condițiile art. 125 din Constituție; numiri în funcții publice potrivit art. 94 lit. c) din Constituție; acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral [art. 94 lit. b)] etc. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Dizolvarea Parlamentului este reglementată expres în art. 89 din Constituție, putând să intervină în caz de criză guvernamentală gravă cu îndeplinirea cumulativă anu mai puțin de șase condiții, aspect care oface aproape imposibil de realizat în practica de Stat. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Dizolvarea Parlamentului este o sancțiune? 

    Dizolvarea Parlamentului este o situație de excepție și reprezintă fie o sancțiune la adresa legislativului în situații limită de încălcare gravă a prevederilor constituționale și de blocaj al activității instituțiilor statului, fie, de cele mai multe ori, o manevră prin care puterea parlamentară dorește o recâștigare a încrederii cetățenilor și o prelungire a perioadei de guvernare. De altfel, această a doua situație este utilizată cel mai des de către unele state cu democrație consolidată, având în vedere că, la un moment dat, găsindu-se în impas, recurg la această opțiune politică. Dizolvarea Parlamentului trebuie analizată în strânsă relație cu posibilitatea declanșării unor alegeri anticipate. Aceste alegeri nu pot fi organizate decât dacă se dizolvă Parlamentul. Or, alegerile anticipate reprezintă modalitatea prin care partidul care are majoritatea parlamentară dorește la un moment dat fie o prelungire a mandatului, fie o consolidare a încrederii de care se bucură între alegători. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Consiliul Legislativ
Rolul Președintelui
Alegerea Președintelui
Validarea mandatului și depunerea jurământului
Durata mandatului
Incompatibilități și imunități
Numirea Guvernului
Consultarea Guvernului
Participarea la ședințele Guvernului
Mesaje
Dizolvarea Parlamentului
Referendumul
Atribuții în domeniul politicii externe
Atribuții în domeniul apărării
Măsuri excepționale
Alte atribuții
Suspendarea din funcție
Punerea sub acuzare
Vacanța funcției
Interimatul funcției
Răspunderea președintelui interimar
Reviste:
Ordonanța de urgență - drept sau obligație a Guvernului?
Doctrină:
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...