Dispoziții comune | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale -
CAPITOLUL I
Dispoziții comune Jurisprudență

ARTICOLUL 15 Universalitatea Jurisprudență, Reviste (20), Doctrină (4)

(1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. Jurisprudență, Reviste (16), Doctrină (1)

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (121), Doctrină (7)

ARTICOLUL 16 Egalitatea în drepturi Jurisprudență, Reviste (167), Doctrină (9)

(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (196), Doctrină (9)

(2) Nimeni nu este mai presus de lege. Jurisprudență, Reviste (43), Doctrină (3)

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități. Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (4)

(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale. Reviste (5), Doctrină (2)

ARTICOLUL 17 Cetățenii români în străinătate Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (2)

Cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statului român și trebuie să-și îndeplinească obligațiile, cu excepția acelora ce nu sunt compatibile cu absența lor din țară.

ARTICOLUL 18 Cetățenii străini și apatrizii Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (2)

(1) Cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Dreptul de azil se acordă și se retrage în condițiile legii, cu respectarea tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte. Jurisprudență, Reviste (1)

ARTICOLUL 19 Extrădarea și expulzarea Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

(1) Cetățeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.

(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetățenii români pot fi extrădați în baza convențiilor internaționale la care România este parte, în condițiile legii și pe bază de reciprocitate. Jurisprudență

(3) Cetățenii străini și apatrizii pot fi extrădați numai în baza unei convenții internaționale sau în condiții de reciprocitate. Jurisprudență

(4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăște de justiție. Jurisprudență

ARTICOLUL 20 Tratatele internaționale privind drepturile omului Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (136), Doctrină (15)

(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. Jurisprudență, Reviste (32), Doctrină (4)

(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (66), Doctrină (6)

ARTICOLUL 21 Accesul liber la justiție Jurisprudență, Reviste (188), Doctrină (14), Comentarii expert (1)

(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Jurisprudență, Reviste (50), Doctrină (6)

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Jurisprudență, Reviste (40), Doctrină (4)

(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Jurisprudență, Reviste (156), Doctrină (3)

(4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (7)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Liber acces la justiție - Mădălina Moceanu
Articolul 10 din Declarația Universală a Drepturilor stabilește că orice persoană are dreptul în deplină egalitate de a fi audiată în mod echitabil și public de către un tribunal independent și imparțial care va hotărî asupra drepturilor și obligațiilor sale.
De asemenea, art. 6 paragraful 1 din CEDO instituie dreptul oricărei persoane la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială stabilită de lege, dreptul de acces la instanță fiind garantat apoi și prin prevederile art. 21 din Constituția României.
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
    b) În cadrul dreptului comun intertemporal în vigoare (art. 15 din Constituție și art. 1 C. civ..) se pune întrebarea care este soarta drepturilor potestative patrimoniale recunoscute de legea veche, dar îngrădite ori nimicite de o lege nouă. Așa de pildă, posibilitatea prevăzută de vechiul text al art. 78 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, ca după 10 ani vechime în magistratură un magistrat să poată cumpăra locuința de serviciu (ce i-a fost atribuită) poate fi concepută ca un drept potestativ patrimonial. Prin modificarea textului (conform Titlului XVII, art. I pct. 93 din Legea nr. 247/20057), acest drept a fost practic abo lit. În contextul circumscris de principiile actelor juridice și asigurării securității statice a circuitului civil, este posibil ca, anterior intrării în vigoare a legii noi, titularul unui asemenea drept să fi cerut, neîndoielnic și prin adeziune, dar în concordanță cu oferta legii, cumpărarea locuinței de serviciu (deținută ca locatar). Pe sistemul recepțiunii acceptării unei oferte, se pune întrebarea dacă, stricto sensu, s-a născut un raport juridic și, în ipoteza afirmativă, dacă legea nouă, fără a fi retroactivă, este obligată să-l respecte. 
    7 M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005. Precizăm că în urma republicării Legii nr. 303/2004 (M. Of. nr. 826 din 13 septembrie 2005), art. 78 alin. (5) a devenit art. 79 alin. (6), evident având formularea dată prin Legea nr. 247/2005.
[ Mai mult... ]
 

Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
    Recunoașterea și ocrotirea globală sau generală și specială adreptului subiectiv civil poate avea loc numai în măsura în care acesta este recunoscut printr-o normă juridică. Este indiscutabil că legea noastră fundamentală – Constituția României A se vedea, în special, art. 22-52 din Constituție.– este cea care constituie baza recunoașterii principalelor drepturi subiective civile. Astfel, în art. 15 din Constituție este consacrat principiul recunoașterii și ocrotirii de către lege adrepturilor subiective civile, după care cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Definiție. Concept 
    Titlul privind drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale începe firesc prin consacrarea principiului universalității drepturilor, libertăților și îndatoririlor. Este azi îndeobște admis și recunoscut faptul că drepturile și libertățile sunt universale și indivizibile. Universalitatea drepturilor și libertăților se referă atât la sfera propriu-zisă a drepturilor, cât și la titularii acestora. Sub primul aspect, ea exprimă vocația omului, a cetățeanului, pe planul realităților juridice interne ale fiecărei țări, de a beneficia de toate drepturile și libertățile. Sub cel de-al doilea aspect, universalitatea exprimă ideea că toți cetățenii unui stat se pot bucura de aceste drepturi și libertăți. Desigur, aceasta este o posibilitate juridică, generală și abstractă, recunoscută de către Constituție fiecărui cetățean. Valorificarea concretă și exercițiul efectiv al acestor drepturi și libertăți sunt de asemenea garantate de Constituție, ceea ce nu poate fi interpretat decât în sensul că depinde de fiecare cetățean, de capacitățile și eforturile sale, în condițiile conferite de către ordinea constituțională, cât și de starea socială, în sensul dat de către Alexis de Tocqueville, condițiile materiale și intelectuale ale unui popor într-o anumită epocă, apropierea rezultatelor exercitării acestor drepturi. Constituția oferă atât șansele, cât și mijloacele și garanțiile juridice pentru ca cetățeanul să le poată valorifica. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Definiție. Concept 

    Titlul privind drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale începe firesc prin consacrarea principiului universalității drepturilor, libertăților și îndatoririlor. Este azi îndeobște admis și recunoscut faptul că drepturile și libertățile sunt universale și indivizibile. Universalitatea drepturilor și libertăților se referă atât la sfera propriu-zisă a drepturilor, cât și la titularii acestora. Sub primul aspect, ea exprimă vocația omului, a cetățeanului, pe planul realităților juridice interne ale fiecărei țări, de a beneficia de toate drepturile și libertățile. Sub cel de-al doilea aspect, universalitatea exprimă ideea că toți cetățenii unui stat se pot bucura de aceste drepturi și libertăți. Desigur, aceasta este o posibilitate juridică, generală și abstractă, recunoscută de către Constituție fiecărui cetățean. Valorificarea concretă și exercițiul efectiv al acestor drepturi și libertăți sunt de asemenea garantate de Constituție, ceea ce nu poate fi interpretat decât în sensul că depinde de fiecare cetățean, de capacitățile și eforturile sale, în condițiile conferite de către ordinea constituțională, cât și de starea socială, în sensul dat de către Alexis de Tocqueville, condițiile materiale și intelectuale ale unui popor într-o anumită epocă, apropierea rezultatelor exercitării acestor drepturi. Constituția oferă atât șansele, cât și mijloacele și garanțiile juridice pentru ca cetățeanul să le poată valorifica. [ Mai mult... ] 

Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
    b) În cadrul dreptului comun intertemporal în vigoare (art. 15 din Constituție și art. 1 C. civ..) se pune întrebarea care este soarta drepturilor potestative patrimoniale recunoscute de legea veche, dar îngrădite ori nimicite de o lege nouă. Așa de pildă, posibilitatea prevăzută de vechiul text al art. 78 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, ca după 10 ani vechime în magistratură un magistrat să poată cumpăra locuința de serviciu (ce i-a fost atribuită) poate fi concepută ca un drept potestativ patrimonial. Prin modificarea textului (conform Titlului XVII, art. I pct. 93 din Legea nr. 247/20057), acest drept a fost practic abo lit. În contextul circumscris de principiile actelor juridice și asigurării securității statice a circuitului civil, este posibil ca, anterior intrării în vigoare a legii noi, titularul unui asemenea drept să fi cerut, neîndoielnic și prin adeziune, dar în concordanță cu oferta legii, cumpărarea locuinței de serviciu (deținută ca locatar). Pe sistemul recepțiunii acceptării unei oferte, se pune întrebarea dacă, stricto sensu, s-a născut un raport juridic și, în ipoteza afirmativă, dacă legea nouă, fără a fi retroactivă, este obligată să-l respecte. 
    7 M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005. Precizăm că în urma republicării Legii nr. 303/2004 (M. Of. nr. 826 din 13 septembrie 2005), art. 78 alin. (5) a devenit art. 79 alin. (6), evident având formularea dată prin Legea nr. 247/2005.
[ Mai mult... ]
 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dispoziții comune
Drepturile și libertățile fundamentale
Îndatoririle fundamentale
Avocatul Poporului
Parlamentul
Președintele României
Guvernul
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administrația publică
Autoritatea judecătorească
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 10/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Considerații privind modalitățile de eficientizare a sistemului de ajutor public judiciar în materie civilă (I)
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 8/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 10/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 9/2019
Accesul liber la justiție în dreptul românesc actual*
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2018
Doctrină:
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene și experiențe ale sistemului român de drept, ediția 1
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
;
se încarcă...