Delegarea legislativă | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Raporturile Parlamentului cu Guvernul -
ARTICOLUL 115
Delegarea legislativă Jurisprudență, Reviste (29), Doctrină (6)

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (1)

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe. Jurisprudență, Reviste (2)

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței. Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1)

(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Jurisprudență, Reviste (34), Doctrină (2)

(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgență. Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). Jurisprudență, Reviste (14), Doctrină (3)

(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Jurisprudență, Reviste (27), Doctrină (3)

(7) Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3). Jurisprudență, Reviste (4)

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței. Jurisprudență, Reviste (6)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    Raporturile Parlamentului cu Guvernul constau, potrivit prevederilor constituționale, în: informarea deputaților și senatorilor (art. 111), întrebările și interpelările pe care parlamentarii le pot adresa membrilor Guvernului [art. 112 alin. (1)], posibilitatea introducerii moțiunilor simple [art. 112 alin. (2)] și de cenzură (art. 113), angajarea răspunderii Guvernului (art. 114), precum și procedura delegării legislative (art. 115). Această legătură între puterea legiuitoare și cea executivă constituie elementele funcției de control aParlamentului asupra Guvernului. Această funcție de control al forului legislativ suprem asupra Guvernului nu presupune că organul prin care se exercită puterea executivă este în subordinea Parlamentului, ci exprimă doar omodalitate de conlucrare între aceste instituții ale unui stat cu regim democratic. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Clarificări terminologice. Definiție 
    Delegarea legislativă – ca varietate a delegării în general – a fost „inventată” ca substitut al activității legislative a Parlamentului în perioade deosebit de critice, mai ales în cele de război. Așadar, cel puțin prin sorgintea ei cauzală, delegarea legislativă ar trebui să fie o excepție (I. Deleanu, Instituții și proceduri constituționale, p. 669). Originea și extinderea procesului de sporire a puterii executivului, acordată chiar de către Parlament, este legată mai ales de perioada primului război mondial, căci „regimul politic din timp de pace, se pretează cu dificultate la adoptarea rapidă și aplicarea fermă a unor măsuri interesând apărarea națională”. Este motivul pentru care doctrina occidentală în materie, în special cea franceză, s-a dezvoltat foarte mult între cele două războaie mondiale și imediat după această perioadă (A. Iorgovan, D. Apostol Tofan, Delegarea legislativă în România, în R.D.P. nr. 1/2001, p. 63). [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
    Temeiul constituțional al legislației delegate în țara noastră este art. 115 din Constituție. Ele pot fi izvoare ale dreptului constituțional dacă îndeplinesc condiția de areglementa relații sociale fundamentale privind instaurarea, menținerea și exercitarea puterii. Cât privește cealaltă condiție, ea se consideră îndeplinită ca urmare adelegării legislative date de Parlament. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Față de prevederile exprese ale Constituției României cuprinse în art. 73 alin. (1) se impune clasificarea legilor în legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Această clasificare se realizează pe criteriul conținutului reglementărilor, dar și pe cel al procedurii de adoptare. Trebuie observat că, potrivit art. 115 din Constituție, Parlamentul poate adopta olege specială de abilitare aGuvernului pentru aemite ordonanțe. Deoarece niciun alt text constituțional nu precizează și reguli de procedură cu privire la legile speciale, nimic nu ne împiedică să susținem că acestea pot fi legi ordinare sau legi organice. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Art. 115 din Constituția României republicată consacră însă instituția delegării legislative, ce rezumă în esență posibilitatea acordată Guvernului ca, în anumite limite și cu respectarea unor condiții, să emită ordonanțe ce conțin norme cu putere de lege, ca oexcepție de la regula mai sus-evocată. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Incompatibilități
Încetarea funcției de membru al Guvernului
Primul ministru
Actele Guvernului
Răspunderea membrilor Guvernului
Încetarea mandatului
Informarea Parlamentului
Întrebări, interpelări și moțiuni simple
Moțiunea de cenzură
Angajarea răspunderii Guvernului
Delegarea legislativă
Structura
Înființarea
Forțele armate
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Principii de bază
Autorități comunale și orășenești
Consiliul județean
Prefectul
Înfăptuirea justiției
Statutul judecătorilor
Reviste:
Delegarea legislativă - necesitate sau oportunitate pentru Guvernul român?
Aspecte teoretice și practice privind ordonanțele de urgență ale Guvernului în contextul prevederilor constituționale în vigoare și al jurisprudenței Curții Constituționale a României
Revista Curierul Judiciar nr. 10/2017
Este jurisprudența izvor de drept în sistemul de drept român?
Revista Curierul Judiciar nr. 12/2017
Scurte considerații asupra răspunderii membrilor Guvernului
Despre eficiența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării ca autoritate administrativă autonomă
Considerații analitice și critice referitoare la reglementările de dată recentă în materia programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi prin raportare la Constituția României și la normele de tehnică legislativă
Lipsa caracterului de urgență a Ordonanței de urgență a guvernului nr. 59/2011
3. Legile speciale de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe. Aspecte jurisprudențiale
Doctrină:
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
;
se încarcă...