Curtea de Conturi | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Economia și finanțele publice -
ARTICOLUL 140
Curtea de Conturi Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (5)

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate. Jurisprudență, Reviste (3)

(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate.

(3) La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate. Reviste (1)

(4) Consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători. Reviste (2)

(5) Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiți de Parlament, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții.

(6) Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de către Parlament, în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Preliminarii 
    Concepțiile moderne despre finanțele publice pledează pentru afirmarea tot mai insistentă a doctrinei intervenționiste, conform căreia statul este chemat să exercite un rol activ în viața economică. În susținerea acestei teorii se invocă faptul că statul – prin politica bugetară, monetară și valutară – poate și trebuie să influențeze procesele economice spre un curs favorabil. Finanțele publice nu mai sunt un mijloc de a asigura acoperirea cheltuielilor de administrație în statul bunăstării (de exemplu, cheltuielile pentru menținerea ordinii publice, administrarea justiției și lucrărilor publice ori apărarea țării), ci reprezintă un mijloc de a influența viața economică și socială, de a exercita o influență în toate domeniile. O caracteristică a finanțelor publice moderne o reprezintă creșterea substanțială a cuantumului resurselor financiare cu care operează statul și a funcției de distribuire (distribuție) a finanțelor publice, în special a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat. Este vorba de o creștere a importanței cheltuielilor de transfer, care se manifestă mai ales în sectorul social, sectorul economic, domeniul local și în cheltuielile direcționate spre exterior (I. Condor, Dreptul finanțelor publice, pp. 26-27). [ Mai mult... ] 

Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
    Dat fiind că, potrivit art. 140 din Constituția României, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate, „în condițiile legii organice”, iar art. 1 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 prevede, de asemenea, competența instanțelor specializate, în stabilirea competenței soluționării cauzei urmează afi avute în vedere normele cuprinse în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, norme de drept comun în materia contenciosului administrativ și fiscal, de la care se poate deroga numai prin lege organică și în raport cu care pct. 228 se află în contrarietate. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Au asemenea obligații constituționale șefii de state, șefii de guverne, anumite autorități ale statului. Desigur, în această privință concluziile nu trebuie să fie rigide, mai ales cât privește raporturile constituționale dintre parlamente și șefii de state. Aici folosirea termenului control este mai mult (uneori) convențională, marcând exigența unor raporturi între aceste înalte autorități publice. De exemplu, Parlamentul României, ascultă anual mesajul Președintelui României cu privire la principalele probleme politice ale națiunii (art. 88 din Constituție); ascultă și aprobă programul Guvernului (art. 103 din Constituție); ascultă anual raportul Curții de Conturi (art. 140 din Constituție), ascultă rapoartele Avocatului Poporului (art. 60 din Constituție). [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Curtea de Conturi, reglementată în art. 140 din Constituția României republicată, exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare aresurselor financiare ale statului și ale sectorului public. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Coordonatele consacrării constituționale a Curții de Conturi. Autonomia Curții de Conturi 

    Prevederile constituționale care organizează funcționarea Curții de Conturi, ca instituție publică având ca obiectiv principal controlul constituirii și utilizării fondurilor publice, au ca obiect (i) stabilirea coordonatelor activității de control desfășurate de Curtea de Conturi, și (ii) statutul, inclusiv numirea și revocarea, consilierilor de conturi. Sunt acoperite astfel aspectele funcționale și organizatorice esențiale, care sunt apoi dezvoltate de legea organică aplicabilă organizării și funcționării Curții de Conturi – Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările ulterioare. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Poliția instanțelor
Rolul Ministerului Public
Statutul procurorilor
Rolul și structura
Atribuții
Economia
Proprietatea
Sistemul financiar
Bugetul public național
Impozite, taxe și alte contribuții
Curtea de Conturi
Consiliul Economic și Social
Structura
Condiții pentru numire
Incompatibilități
Independența și inamovibilitatea
Atribuții
Deciziile Curții Constituționale
Integrarea în Uniunea Europeană
Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
Inițiativa revizuirii
Reviste:
Stabilitate legislativă și codificare în administrația publică
Aspecte teoretice și practice privind ordonanțele de urgență ale Guvernului în contextul prevederilor constituționale în vigoare și al jurisprudenței Curții Constituționale a României
Abuz în serviciu. Persoana juridică. Participație (I)
Este admisibilă exercitarea căilor de atac împotriva soluțiilor Ministerului Public de respingere a sesizărilor penale formulate de Curtea de Conturi a României?
Evaziunea fiscală organizată
Efectele reorganizării persoanei juridice asupra regimului răspunderii penale și executării pedepselor
Aspecte privind armonizarea legislației în domeniul controlului financiar public intern cu legislația și standardele europene și internaționale
Posibilitatea terțului vătămat de a ataca actele administrative emise de Curtea de Conturi a României
Funcționarul bancar – funcționar public, în sensul legii penale/The Bank Clerk – Public Servant, in Criminal Law
Noțiunea, esența și reglementarea conceptului de control bugetar
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...