Parlamentul României

Constituția din 2003

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 31 octombrie 2003

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 6 din 7

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgență. Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). Jurisprudență (16), Reviste (5)

(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Jurisprudență (280), Reviste (7)

(7) Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3). Jurisprudență (5), Reviste (1)

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței. Jurisprudență (17), Reviste (1)

CAPITOLUL V Administrația publică Jurisprudență (4)

SECȚIUNEA 1 Administrația publică centrală de specialitate

ARTICOLUL 116 Structura Jurisprudență (41), Reviste (4)

(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului. Jurisprudență (2)

(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome. Jurisprudență (3), Reviste (1)

ARTICOLUL 117 Înființarea Jurisprudență (1), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

(1) Ministerele se înființează, se organizează și funcționează potrivit legii.

(2) Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență. Jurisprudență (2), Reviste (1)

(3) Autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică. Jurisprudență (2), Reviste (1)

ARTICOLUL 118 Forțele armate Jurisprudență (2)

(1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii.

(2) Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.

(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și celorlalte componente ale forțelor armate stabilite potrivit legii.

(4) Organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale este interzisă.

(5) Pe teritoriul României pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străine numai în condițiile legii sau ale tratatelor internaționale la care România este parte.

ARTICOLUL 119 Consiliul Suprem de Apărare a Țării Jurisprudență (4), Reviste (5)

Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii.

SECȚIUNEA a 2-a Administrația publică locală Jurisprudență (1)

ARTICOLUL 120 Principii de bază Jurisprudență (25)

(1) Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. Jurisprudență (31), Reviste (1)

(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică. Jurisprudență (2)

ARTICOLUL 121 Autorități comunale și orășenești Jurisprudență (12), Reviste (1)

(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii. Jurisprudență (1), Reviste (1)

(2) Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. Jurisprudență (3)

(3) Autoritățile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

ARTICOLUL 122 Consiliul județean Jurisprudență (3), Reviste (2)

(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Jurisprudență (1)

(2) Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii.

ARTICOLUL 123 Prefectul Jurisprudență (32), Reviste (2), Referințe în cărți (2)

(1) Guvernul numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București. Jurisprudență (2), Reviste (1)

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Referințe (1), Jurisprudență (86), Reviste (5)

(3) Atribuțiile prefectului se stabilesc prin lege organică. Jurisprudență (2)

(4) Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. Jurisprudență (2)

(5) Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept. Jurisprudență (16)

CAPITOLUL VI Autoritatea judecătorească Jurisprudență (4), Reviste (2)

SECȚIUNEA 1 Instanțele judecătorești

ARTICOLUL 124 Înfăptuirea justiției Jurisprudență (107), Reviste (15), Referințe în cărți (1)

(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. Jurisprudență (75), Reviste (5)

(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Jurisprudență (65), Reviste (6)

(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Jurisprudență (106), Reviste (3)

ARTICOLUL 125 Statutul judecătorilor Jurisprudență (9)

(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii. Jurisprudență (7), Reviste (1)

(2) Propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice. Jurisprudență (4)

(3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Jurisprudență (44), Reviste (5)

ARTICOLUL 126 Instanțele judecătorești Jurisprudență (225), Reviste (2), Referințe în cărți (3)

(1) Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Jurisprudență (396), Reviste (9)

(2) Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Jurisprudență (319), Reviste (20)

(3) Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. Jurisprudență (229), Reviste (9)

(4) Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică. Jurisprudență (1), Reviste (1)

(5) Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. Jurisprudență (8), Reviste (1)

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale. Jurisprudență (79), Reviste (5)

ARTICOLUL 127 Caracterul public al dezbaterilor Jurisprudență (12), Reviste (1)

Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.

ARTICOLUL 128 Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție Jurisprudență (51), Reviste (1)

(1) Procedura judiciară se desfășoară în limba română.

(2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice.

(3) Modalitățile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreți sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiției și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați. Jurisprudență (1)

(4) Cetățenii străini și apatrizii care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. Jurisprudență (1)

ARTICOLUL 129 Folosirea căilor de atac Jurisprudență (659), Reviste (12)

Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Jurisprudență (1), Reviste (1)

ARTICOLUL 130 Poliția instanțelor Jurisprudență (2)

Instanțele judecătorești dispun de poliția pusă în serviciul lor. Jurisprudență (2)

SECȚIUNEA a 2-a Ministerul Public

ARTICOLUL 131 Rolul Ministerului Public Jurisprudență (22), Reviste (3), Referințe în cărți (2)

(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Jurisprudență (14), Reviste (6)

(2) Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii. Reviste (3)

(3) Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii. Jurisprudență (1)

ARTICOLUL 132 Statutul procurorilor Jurisprudență (12), Reviste (3)

(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Jurisprudență (22), Reviste (4)

(2) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Reviste (1)

SECȚIUNEA a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133 Rolul și structura Jurisprudență (7), Reviste (1), Referințe în cărți (2)

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Jurisprudență (5), Reviste (1)

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: Jurisprudență (1)

a) 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; Jurisprudență (1)

b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen; Reviste (1)

c) ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Jurisprudență (1)

(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistrații prevăzuți la alineatul (2) litera a).

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Jurisprudență (1)

(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

(6) Președintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive și irevocabile, cu excepția celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2). Jurisprudență (1)

ARTICOLUL 134 Atribuții Jurisprudență (10), Reviste (2)

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. Reviste (2)

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situații, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot. Jurisprudență (9)

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție. Jurisprudență (2)

(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției.

TITLUL IV Economia și finanțele publice

ARTICOLUL 135 Economia Jurisprudență (47), Referințe în cărți (1)

(1) Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență. Jurisprudență (5), Reviste (1)

(2) Statul trebuie să asigure: Jurisprudență (4), Reviste (1)

a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție; Jurisprudență (13), Reviste (1)

b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară; Jurisprudență (19)

c) stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale, a artei și protecția dreptului de autor; Jurisprudență (2)

d) exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național; Jurisprudență (2), Reviste (1)

e) refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic; Jurisprudență (1), Reviste (2)


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...