Consiliul Superior al Magistraturii | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Autoritatea judecătorească -
SECȚIUNEA a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133 Rolul și structura Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (3)

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Jurisprudență, Reviste (10), Doctrină (2)

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

a) 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen; Reviste (1)

c) ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Jurisprudență

(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistrații prevăzuți la alineatul (2) litera a). Reviste (2)

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Jurisprudență, Doctrină (1)

(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

(6) Președintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. Doctrină (1)

(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive și irevocabile, cu excepția celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2). Jurisprudență, Reviste (2)

ARTICOLUL 134 Atribuții Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (3)

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. Reviste (7), Doctrină (1)

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situații, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot. Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (5)

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție. Jurisprudență, Reviste (2)

(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Reviste (1), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
    „Autoritatea judecătorească” se compune din instanțele judecătorești potrivit art. 126 - 130, Parchetele care funcționează pe lângă instanțele judecătorești potrivit art. 131 - 132 și Consiliul Superior al Magistraturii conform dispozițiilor art. 133 - 134 din Constituție. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul articolului 
    În legătură cu aceste aspecte Tezele pentru Constituție au susținut două idei: Consiliul Superior al Magistraturii este compus din magistrați deputați și senatori; lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate de ministrul justiției. Proiectul de Constituție prevedea în art. 131 alte două idei: Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistrați aleși, pentru un mandat de 4 ani, de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună; președintele Curții Supreme de Justiție face parte de drept din Consiliul Superior al Magistraturii. Constituția din anul 1991 a reținut în art. 132 o singură dispoziție: „Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistrați aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună;” (vezi Geneza Constituției României 1991, p. 25, 452, 613). Textul a fost substanțial modificat prin Legea nr. 429/2003, schimbându-se și numerotarea (în prezent art. 133). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Istoricul articolului 

    În legătură cu aceste aspecte Tezele Constituției au susținut două idei: Consiliul Superior al Magistraturii este compus din magistrați, deputați și senatori; lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate de ministrul justiției. Proiectul de Constituție prevedea în art. 131 alte două idei: Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistrați aleși, pentru un mandat de 4 ani, de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună; președintele Curții Supreme de Justiție face parte de drept din Consiliul Superior al Magistraturii. Constituția din anul 1991 a reținut în art. 132 o singură dispoziție: „Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistrați aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună;” (a se vedea Geneza Constituției 1991, p. 25, 452, 613). Textul a fost substanțial modificat prin Legea nr. 429/2003, schimbându-se și numerotarea (în prezent art. 133). [ Mai mult... ] 

Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
    „Autoritatea judecătorească” se compune din instanțele judecătorești potrivit art. 126 - 130, Parchetele care funcționează pe lângă instanțele judecătorești potrivit art. 131 - 132 și Consiliul Superior al Magistraturii conform dispozițiilor art. 133 - 134 din Constituție. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul articolului 
    În legătură cu aceste aspecte Tezele pentru Constituție au susținut două idei: Consiliul Superior al Magistraturii este compus din magistrați deputați și senatori; lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate de ministrul justiției. Proiectul de Constituție prevedea în art. 131 alte două idei: Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistrați aleși, pentru un mandat de 4 ani, de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună; președintele Curții Supreme de Justiție face parte de drept din Consiliul Superior al Magistraturii. Constituția din anul 1991 a reținut în art. 132 o singură dispoziție: „Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistrați aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună;” (vezi Geneza Constituției României 1991, p. 25, 452, 613). Textul a fost substanțial modificat prin Legea nr. 429/2003, schimbându-se și numerotarea (în prezent art. 133). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Organizare și funcționare
Statutul deputaților și al senatorilor
Legiferarea
Administrația publică centrală de specialitate
Administrația publică locală
Instanțele judecătorești
Ministerul Public
Consiliul Superior al Magistraturii
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Eroarea judiciară în exercitarea funcției de magistrat cu rea-credință sau gravă neglijență (II)
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2018
Greșeala de judecată și eroarea judiciară. Răspunderea magistraților
Autoritatea judecătorească. CSM vs. ICCJ și Ministerul Public. Unele antagonisme și complicități din ultimul deceniu
Evoluția constituționalismului în România (I)
O nouă ordonanță de urgență. Răscrucea constituțională a interpretării legilor justiției
Unele aspecte metodologice ale practicii recente a Curții Constituționale a României
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2017
Doctrină:
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene și experiențe ale sistemului român de drept, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
;
se încarcă...