Bugetul public național | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Economia și finanțele publice -
ARTICOLUL 138
Bugetul public național Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

(1) Bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale județelor. Jurisprudență

(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(3) Dacă legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.

(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă și se execută în condițiile legii. Jurisprudență

(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Bugetul public 
    Prin dimensiunea și complexitatea ei, economia publică nu-și poate desfășura activitatea fără să-și elaboreze un program economic, pe timp determinat, care să se reflecte într-un program financiar, adică bugetul public, în care să se prevadă veniturile și cheltuielile unei anumite perioade. În același timp, și activitățile private cu finalitate economică sau socială au la bază un sistem de programare și de evidențiere a veniturilor proprii, pentru a se putea dimensiona eficiența și perspectiva activității respective și a volumului de cheltuieli necesare. ,,Economia publică nefiind însă un scop în sine, ca economia privată, ci numai un mijloc pentru satisfacerea nevoilor colective, nu poate să lase nevoi nesatisfăcute, prin lipsa de prevederi suficiente, dar nici nu poate să prevadă mai multe venituri decât sunt necesare pentru satisfacerea nevoilor colective, pentru că nu acumularea de bunuri este scopul său primordial” (G. Leon, Elemente de știință financiară, vol. II, p. 313). Într-adevăr, prin intermediul bugetului public se poate stabili un echilibru între nevoile colective și mijloacele cu care ele se acoperă (I. Condor, Dreptul finanțelor publice, p. 77-78). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Bugetul public național. Principiile unității și universalității bugetare 

    Fiecare persoană juridică de drept public – autoritate sau instituție publică – trebuie să aibă un buget, adică un plan de venituri și cheltuieli sau, în măsura în care persoana juridică respectivă nu realizează deloc venituri și este finanțată integral din fondurile transferate de altă persoană juridică de drept public (deci din alt buget public), bugetul său va fi un plan al cheltuielilor proprii. Bugetelor autorităților și instituțiilor publice li se adaugă bugetele unor entități care pot fi persoane juridice de drept privat, dar care sunt considerate a face parte din administrația publică din punct de vedere financiar, conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 privind sistemul european de conturi naționale și regionale. Ansamblul acestor bugete ale persoanelor juridice de drept public, cărora li se adaugă bugetele entităților considerate a fi incluse în sistemul public, constituie sistemul unitar de bugete publice, ca plan al tuturor veniturilor și cheltuielilor publice la nivel național. Acest efect integrator al prevederilor art. 138 alin. (1) din Constituție permite identificarea sa cu o afirmare constituțională, e drept implicită, a principiilor unității și universalității bugetare. [ Mai mult... ] 

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    Deoarece aceste informații și documente sunt esențiale pentru ca senatorii și deputații să își desfășoare activitatea, textul constituțional aprevăzut că, în cazul inițiativelor legislative care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau abugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea de informare are caracter obligatoriu. Solicitarea obligatorie de informații Guvernului, în aceste situații, își găsește argumentarea în coroborarea prevederilor alin. (2) și (5) ale art. 138 din Constituție. Conform prevederilor acestor alineate, inițiativa în elaborarea proiectelor bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale de stat aparține exclusiv Guvernului, care este singura instituție ce le înaintează spre aprobare Parlamentului, precum și mențiunea că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. [ Mai mult... ] 

.....
    Deoarece aceste informații și documente sunt esențiale pentru ca senatorii și deputații să își desfășoare activitatea, textul constituțional aprevăzut că, în cazul inițiativelor legislative care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau abugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea de informare are caracter obligatoriu. Solicitarea obligatorie de informații Guvernului, în aceste situații, își găsește argumentarea în coroborarea prevederilor alin. (2) și (5) ale art. 138 din Constituție. Conform prevederilor acestor alineate, inițiativa în elaborarea proiectelor bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale de stat aparține exclusiv Guvernului, care este singura instituție ce le înaintează spre aprobare Parlamentului, precum și mențiunea că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție
Folosirea căilor de atac
Poliția instanțelor
Rolul Ministerului Public
Statutul procurorilor
Rolul și structura
Atribuții
Economia
Proprietatea
Sistemul financiar
Bugetul public național
Impozite, taxe și alte contribuții
Curtea de Conturi
Consiliul Economic și Social
Structura
Condiții pentru numire
Incompatibilități
Independența și inamovibilitatea
Atribuții
Deciziile Curții Constituționale
Integrarea în Uniunea Europeană
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2017
Autorități publice vs. instituții publice/instituțiile de interes și utilitate publică. Delimitări conceptuale
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 12/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 4/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Doctrină:
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...