Autoritățile publice | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
TITLUL II Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale TITLUL IV Economia și finanțele publice

TITLUL III Autoritățile publice Practică judiciară (5), Reviste (1)

CAPITOLUL I Parlamentul

SECȚIUNEA 1 Organizare și funcționare

ARTICOLUL 61 Rolul și structura Practică judiciară (53), Reviste (11), Doctrină (3), Referințe în cărți (1)

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Practică judiciară (231), Reviste (30), Doctrină (5)

(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Practică judiciară (1), Reviste (10)

ARTICOLUL 62 Alegerea Camerelor Practică judiciară (8), Reviste (1), Doctrină (3)

(1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. Reviste (2), Doctrină (2)

(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație. Practică judiciară (1), Reviste (3), Doctrină (2)

(3) Numărul deputaților și al senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării.

ARTICOLUL 63 Durata mandatului Practică judiciară (5), Reviste (2), Doctrină (2), Referințe în cărți (1)

(1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora. Doctrină (1)

(2) Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Doctrină (1)

(3) Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Doctrină (3)

(4) Mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament. Reviste (1)

ARTICOLUL 64 Organizarea internă Practică judiciară (6), Reviste (2), Doctrină (2), Referințe în cărți (3)

(1) Organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. Practică judiciară (3), Reviste (2), Doctrină (1)

(2) Fiecare Cameră își alege un birou permanent. Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalți membri ai birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

(3) Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. Reviste (1), Doctrină (1)

(4) Fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele își pot constitui comisii comune. Practică judiciară (1), Reviste (3), Doctrină (1)

(5) Birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere. Practică judiciară (2), Reviste (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 65 Ședințele Camerelor Reviste (1), Doctrină (2), Referințe în cărți (1)

(1) Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate. Reviste (2), Doctrină (1)

(2) Camerele își desfășoară lucrările și în ședințe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, pentru: Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (1)

a) primirea mesajului Președintelui României; Doctrină (2)

b) aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat; Practică judiciară (1)

c) declararea mobilizării totale sau parțiale; Doctrină (1)

d) declararea stării de război;

e) suspendarea sau încetarea ostilităților militare;

f) aprobarea strategiei naționale de apărare a țării;

g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării; Doctrină (1)

h) numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii; Reviste (1), Doctrină (1)

i) numirea Avocatului Poporului;

j) stabilirea statutului deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora; Reviste (1), Doctrină (1)

k) îndeplinirea altor atribuții care, potrivit Constituției sau regulamentului, se exercită în ședință comună.

ARTICOLUL 66 Sesiuni Practică judiciară (1), Doctrină (1), Referințe în cărți (1)

(1) Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie. Practică judiciară (1), Doctrină (2)

(2) Camera Deputaților și Senatul se întrunesc și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor. Reviste (1), Doctrină (1)

(3) Convocarea Camerelor se face de președinții acestora. Reviste (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 67 Actele juridice și cvorumul legal Practică judiciară (5), Doctrină (1)

Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor.

ARTICOLUL 68 Caracterul public al ședințelor Doctrină (1)

(1) Ședințele celor două Camere sunt publice.

(2) Camerele pot hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.

SECȚIUNEA a 2-a Statutul deputaților și al senatorilor

ARTICOLUL 69 Mandatul reprezentativ Practică judiciară (4), Reviste (2), Doctrină (2)

(1) În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului.

(2) Orice mandat imperativ este nul. Practică judiciară (3)

ARTICOLUL 70 Mandatul deputaților și al senatorilor Practică judiciară (3), Reviste (1), Doctrină (1), Referințe în cărți (1)

(1) Deputații și senatorii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului. Jurământul se stabilește prin lege organică. Practică judiciară (1)

(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. Practică judiciară (1)

ARTICOLUL 71 Incompatibilități Practică judiciară (11), Reviste (2), Doctrină (2)

(1) Nimeni nu poate fi, în același timp, deputat și senator. Practică judiciară (1), Reviste (2)

(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului. Practică judiciară (9), Doctrină (1)

(3) Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică. Practică judiciară (3)

ARTICOLUL 72 Imunitatea parlamentară Practică judiciară (113), Reviste (4), Doctrină (2)

(1) Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Practică judiciară (3), Reviste (3)

(2) Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Practică judiciară (3), Reviste (4)

(3) În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Practică judiciară (14)

SECȚIUNEA a 3-a Legiferarea

ARTICOLUL 73 Categorii de legi Practică judiciară (144), Reviste (4), Doctrină (2), Referințe în cărți (2)

(1) Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Practică judiciară (135), Reviste (5), Doctrină (1)

(2) Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției. Reviste (2), Doctrină (1)

(3) Prin lege organică se reglementează: Practică judiciară (175), Reviste (10), Doctrină (3)

a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; Practică judiciară (5), Reviste (1), Doctrină (1)

b) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice; Practică judiciară (2), Doctrină (1)

c) statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora; Reviste (1), Doctrină (1)

d) organizarea și desfășurarea referendumului; Doctrină (1)

e) organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării; Practică judiciară (32), Reviste (1)

f) regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război; Practică judiciară (1)

g) regimul stării de asediu și al stării de urgență; Doctrină (1)

h) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora; Practică judiciară (30), Reviste (5), Doctrină (1)

i) acordarea amnistiei sau a grațierii colective; Practică judiciară (12), Reviste (3), Doctrină (1)

j) statutul funcționarilor publici; Practică judiciară (22), Reviste (10)

k) contenciosul administrativ; Practică judiciară (4), Reviste (3), Doctrină (2)

l) organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi; Practică judiciară (27), Reviste (4)

m) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii; Reviste (2), Doctrină (2)

n) organizarea generală a învățământului; Practică judiciară (6), Reviste (1)

o) organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală; Practică judiciară (4), Reviste (2), Doctrină (1)

p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială; Practică judiciară (396), Reviste (2), Doctrină (1)

r) statutul minorităților naționale din România;

s) regimul general al cultelor;

t) celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. Practică judiciară (3)

ARTICOLUL 74 Inițiativa legislativă Practică judiciară (143), Reviste (2), Doctrină (3), Referințe în cărți (1)

(1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. Referințe (1), Practică judiciară (1), Reviste (4), Doctrină (1)

(2) Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea. Practică judiciară (6)

(3) Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată. Practică judiciară (1), Doctrină (1)

(4) Deputații, senatorii și cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi. Reviste (1), Doctrină (1)

(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată. Reviste (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 75 Sesizarea Camerelor Practică judiciară (6), Reviste (9), Doctrină (2)

(1) Se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum și proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) și (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) și (5) și articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii și adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului. Practică judiciară (2), Reviste (1)

(2) Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. Reviste (3)

(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. Reviste (2)

(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competența sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă și cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgență. Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (1)

(5) Dispozițiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător și în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competența decizională aparține primei Camere. Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 76 Adoptarea legilor și a hotărârilor Practică judiciară (17), Reviste (1), Doctrină (3)

(1) Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere. Practică judiciară (4), Reviste (4), Doctrină (2)

(2) Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră. Practică judiciară (3), Reviste (3), Doctrină (3)

(3) La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgență, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere. Practică judiciară (1), Doctrină (2)

ARTICOLUL 77 Promulgarea legii Practică judiciară (4), Reviste (4), Doctrină (4), Referințe în cărți (2)

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Președintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Reviste (4), Doctrină (1)

(3) Dacă Președintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea. Practică judiciară (2), Reviste (3), Doctrină (1)

ARTICOLUL 78 Intrarea în vigoare a legii Practică judiciară (149), Reviste (7), Doctrină (7)

Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

ARTICOLUL 79 Consiliul Legislativ Practică judiciară (13), Reviste (2), Doctrină (3)

(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României. Practică judiciară (525)

(2) Înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică. Practică judiciară (1), Reviste (1)

CAPITOLUL II Președintele României Practică judiciară (1)

ARTICOLUL 80 Rolul Președintelui Practică judiciară (2), Reviste (2), Doctrină (5), Referințe în cărți (1)

(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Practică judiciară (1), Doctrină (1)

(2) Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Practică judiciară (3), Doctrină (3)

ARTICOLUL 81 Alegerea Președintelui Doctrină (4)

(1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Doctrină (2)

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. Practică judiciară (2)

(3) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive. Reviste (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 82 Validarea mandatului și depunerea jurământului Practică judiciară (1), Doctrină (2)

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ: Jurisprudență (1), Practică judiciară (4), Doctrină (1)

"

Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!".

ARTICOLUL 83 Durata mandatului Practică judiciară (2), Doctrină (1)

(1) Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales.

(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

ARTICOLUL 84 Incompatibilități și imunități Doctrină (2)

(1) În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată. Reviste (1), Doctrină (3)

(2) Președintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător. Practică judiciară (1)

ARTICOLUL 85 Numirea Guvernului Practică judiciară (7), Reviste (1), Doctrină (3), Referințe în cărți (2)

(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Referințe (12), Doctrină (3)

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Practică judiciară (2), Doctrină (3)

(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru. Practică judiciară (1), Doctrină (2)

ARTICOLUL 86 Consultarea Guvernului Doctrină (4)

Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită.

ARTICOLUL 87 Participarea la ședințele Guvernului Doctrină (4)

(1) Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații. Practică judiciară (1)

(2) Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.

ARTICOLUL 88 Mesaje Practică judiciară (1), Doctrină (4)

Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.

ARTICOLUL 89 Dizolvarea Parlamentului Doctrină (4)

(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Doctrină (1)

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

ARTICOLUL 90 Referendumul Practică judiciară (55), Reviste (1), Doctrină (5)

Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național. Practică judiciară (8)

ARTICOLUL 91 Atribuții în domeniul politicii externe Reviste (1), Doctrină (1), Referințe în cărți (1)

(1) Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Reviste (1), Doctrină (2)

(2) Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

(3) Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele României.

ARTICOLUL 92 Atribuții în domeniul apărării Doctrină (2), Referințe în cărți (1)

(1) Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Reviste (1), Doctrină (2)

(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea Președintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. Doctrină (1)

(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. Doctrină (3)

(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. Doctrină (1)

ARTICOLUL 93 Măsuri excepționale Reviste (2), Doctrină (4)

(1) Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Reviste (1), Doctrină (2)

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acestora. Doctrină (2)

ARTICOLUL 94 Alte atribuții Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (2)

Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții:

a) conferă decorații și titluri de onoare; Practică judiciară (3), Reviste (1)

b) acordă gradele de mareșal, de general și de amiral; Practică judiciară (4), Reviste (1), Doctrină (2)

c) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; Practică judiciară (1), Reviste (2), Doctrină (3)

d) acordă grațierea individuală. Practică judiciară (2)

ARTICOLUL 95 Suspendarea din funcție Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (4), Referințe în cărți (2)

(1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută. Doctrină (4)

(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui. Doctrină (1)

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui. Doctrină (3)

ARTICOLUL 96 Punerea sub acuzare Practică judiciară (1), Doctrină (3)

(1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare. Doctrină (1)

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare și până la data demiterii Președintele este suspendat de drept. Reviste (1), Doctrină (1)

(4) Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

ARTICOLUL 97 Vacanța funcției Doctrină (2)

(1) Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces. Practică judiciară (2)

(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte. Doctrină (1)

ARTICOLUL 98 Interimatul funcției Doctrină (3)

(1) Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. Practică judiciară (1)

(2) Atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale.

ARTICOLUL 99 Răspunderea președintelui interimar Doctrină (2)

Dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al României săvârșește fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 95 și articolul 98.

ARTICOLUL 100 Actele Președintelui Practică judiciară (15), Reviste (1), Doctrină (4)

(1) În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului. Referințe (1), Practică judiciară (15), Doctrină (3)

(2) Decretele emise de Președintele României în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) și (2), articolul 92 alineatele (2) și (3), articolul 93 alineatul (1) și articolul 94 literele a), b) și d) se contrasemnează de primul-ministru. Practică judiciară (2), Doctrină (4)

ARTICOLUL 101 Indemnizația și celelalte drepturi Practică judiciară (18), Reviste (2), Doctrină (1)

Indemnizația și celelalte drepturi ale Președintelui României se stabilesc prin lege.

CAPITOLUL III Guvernul

ARTICOLUL 102 Rolul și structura Practică judiciară (10), Reviste (2), Doctrină (3)

(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. Practică judiciară (5), Reviste (5), Doctrină (2)

(2) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate. Practică judiciară (1), Doctrină (1)

(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică. Reviste (1), Doctrină (2)

ARTICOLUL 103 Învestitura Reviste (3), Doctrină (4), Referințe în cărți (1)

(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Reviste (1), Doctrină (2)

(2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Doctrină (2)

(3) Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor. Referințe (8), Reviste (1), Doctrină (3)

ARTICOLUL 104 Jurământul de credință Practică judiciară (1), Doctrină (3), Referințe în cărți (1)

(1) Primul-ministru, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune individual, în fața Președintelui României, jurământul de la articolul 82. Jurisprudență (1), Doctrină (2)

(2) Guvernul în întregul său și fiecare membru în parte își exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

ARTICOLUL 105 Incompatibilități Doctrină (2)

(1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial. Doctrină (1)

(2) Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică. Practică judiciară (1), Reviste (1)

ARTICOLUL 106 Încetarea funcției de membru al Guvernului Practică judiciară (1), Doctrină (3)

Funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege. Referințe (2)

ARTICOLUL 107 Primul-ministru Practică judiciară (26), Doctrină (3)

(1) Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaților sau Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. Practică judiciară (22), Doctrină (2)

(2) Președintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. Practică judiciară (1), Doctrină (1)

(3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor, încetează dacă primul-ministru își reia activitatea în Guvern. Practică judiciară (145), Doctrină (2)

(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile. Practică judiciară (2), Doctrină (2)

ARTICOLUL 108 Actele Guvernului Referințe (1), Practică judiciară (153), Reviste (10), Doctrină (3)

(1) Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. Practică judiciară (9), Reviste (3), Doctrină (1)

(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Practică judiciară (43), Reviste (2), Doctrină (1)

(3) Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta. Practică judiciară (211), Reviste (2)

(4) Hotărârile și ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii sau a ordonanței. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituțiilor interesate. Practică judiciară (26), Reviste (5), Doctrină (2)

ARTICOLUL 109 Răspunderea membrilor Guvernului Practică judiciară (4), Reviste (2), Doctrină (4), Referințe în cărți (2)

(1) Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia. Practică judiciară (2), Reviste (1), Doctrină (2)

(2) Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Practică judiciară (1), Reviste (4), Doctrină (2)

(3) Cazurile de răspundere și pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială. Practică judiciară (1), Doctrină (2)

ARTICOLUL 110 Încetarea mandatului Practică judiciară (3), Doctrină (2)

(1) Guvernul își exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale. Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, ori este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile. Doctrină (1)

(3) În situațiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103. Doctrină (1)

(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. Practică judiciară (2), Doctrină (2)

CAPITOLUL IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul

ARTICOLUL 111 Informarea Parlamentului Practică judiciară (1), Reviste (3), Doctrină (5)

(1) Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. În cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie. Practică judiciară (7), Reviste (4), Doctrină (2)

(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie. Doctrină (1)

ARTICOLUL 112 Întrebări, interpelări și moțiuni simple Practică judiciară (1), Doctrină (3), Referințe în cărți (1)

(1) Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. Doctrină (1)

(2) Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Practică judiciară (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 113 Moțiunea de cenzură Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (4), Referințe în cărți (1)

(1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Doctrină (1)

(2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului la data depunerii.

(3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere. Doctrină (1)

(4) Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114. Doctrină (1)

ARTICOLUL 114 Angajarea răspunderii Guvernului Practică judiciară (26), Reviste (1), Doctrină (4), Referințe în cărți (1)

(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Practică judiciară (83), Reviste (2), Doctrină (1)

(2) Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113. Doctrină (1)

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. Practică judiciară (4), Doctrină (1)

(4) În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere. Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (2)

ARTICOLUL 115 Delegarea legislativă Practică judiciară (226), Reviste (14), Doctrină (5), Referințe în cărți (1)

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Practică judiciară (26), Reviste (8), Doctrină (1)

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe. Practică judiciară (8), Reviste (1)

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței. Practică judiciară (3), Reviste (3), Doctrină (1)

(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Practică judiciară (291), Reviste (22), Doctrină (2)

(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgență. Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). Practică judiciară (15), Reviste (9), Doctrină (3)

(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Practică judiciară (283), Reviste (17), Doctrină (3)

(7) Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3). Practică judiciară (5), Reviste (3)

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței. Practică judiciară (17), Reviste (5)

CAPITOLUL V Administrația publică Practică judiciară (4)

SECȚIUNEA 1 Administrația publică centrală de specialitate

ARTICOLUL 116 Structura Practică judiciară (40), Reviste (4), Doctrină (4)

(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului. Practică judiciară (2)

(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome. Practică judiciară (6), Reviste (3), Doctrină (1)

ARTICOLUL 117 Înființarea Reviste (1), Doctrină (1), Referințe în cărți (1)

(1) Ministerele se înființează, se organizează și funcționează potrivit legii. Doctrină (1)

(2) Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență. Practică judiciară (2), Reviste (1), Doctrină (1)

(3) Autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică. Practică judiciară (3), Reviste (4), Doctrină (1)

ARTICOLUL 118 Forțele armate Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (1)

(1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii.

(2) Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică. Practică judiciară (1), Reviste (1)

(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și celorlalte componente ale forțelor armate stabilite potrivit legii. Reviste (1)

(4) Organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale este interzisă.

(5) Pe teritoriul României pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străine numai în condițiile legii sau ale tratatelor internaționale la care România este parte.

ARTICOLUL 119 Consiliul Suprem de Apărare a Țării Practică judiciară (4), Reviste (7), Doctrină (2)

Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii.

SECȚIUNEA a 2-a Administrația publică locală Practică judiciară (1)

ARTICOLUL 120 Principii de bază Practică judiciară (25), Reviste (2), Doctrină (3), Referințe în cărți (1)

(1) Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. Practică judiciară (28), Reviste (7), Doctrină (1)

(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică. Practică judiciară (2), Reviste (4)

ARTICOLUL 121 Autorități comunale și orășenești Practică judiciară (12), Reviste (1), Doctrină (3), Referințe în cărți (1)

(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii. Practică judiciară (2), Reviste (4)

(2) Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. Practică judiciară (3), Reviste (5), Doctrină (1)

(3) Autoritățile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

ARTICOLUL 122 Consiliul județean Practică judiciară (4), Reviste (3), Doctrină (3), Referințe în cărți (1)

(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Practică judiciară (1), Doctrină (1)

(2) Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii.

ARTICOLUL 123 Prefectul Practică judiciară (29), Reviste (4), Doctrină (4), Referințe în cărți (3)

(1) Guvernul numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București. Practică judiciară (2), Reviste (2), Doctrină (2)

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Referințe (1), Practică judiciară (84), Reviste (7)

(3) Atribuțiile prefectului se stabilesc prin lege organică. Practică judiciară (1), Reviste (1)

(4) Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. Practică judiciară (2), Reviste (1), Doctrină (1)

(5) Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept. Practică judiciară (16), Reviste (4), Doctrină (3)

CAPITOLUL VI Autoritatea judecătorească Practică judiciară (4), Reviste (2)

SECȚIUNEA 1 Instanțele judecătorești

ARTICOLUL 124 Înfăptuirea justiției Practică judiciară (113), Reviste (39), Doctrină (5), Referințe în cărți (1)

(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. Practică judiciară (79), Reviste (11), Doctrină (1)

(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Practică judiciară (76), Reviste (17), Doctrină (2)

(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Practică judiciară (109), Reviste (8), Doctrină (4)

ARTICOLUL 125 Statutul judecătorilor Practică judiciară (10), Reviste (1), Doctrină (3)

(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii. Practică judiciară (9), Doctrină (1)

(2) Propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice. Practică judiciară (6), Reviste (4), Doctrină (1)

(3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Practică judiciară (69), Reviste (8), Doctrină (1)

ARTICOLUL 126 Instanțele judecătorești Jurisprudență (1), Practică judiciară (215), Reviste (19), Doctrină (6), Referințe în cărți (3)

(1) Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Practică judiciară (385), Reviste (26), Doctrină (3)

(2) Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Practică judiciară (397), Reviste (40), Doctrină (3)

(3) Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. Practică judiciară (505), Reviste (22), Doctrină (2)

(4) Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică. Practică judiciară (5), Reviste (2), Doctrină (1)

(5) Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. Practică judiciară (11), Reviste (4), Doctrină (2)

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale. Practică judiciară (77), Reviste (19), Doctrină (5)

ARTICOLUL 127 Caracterul public al dezbaterilor Practică judiciară (12), Reviste (1), Doctrină (2)

Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.

ARTICOLUL 128 Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție Practică judiciară (75), Reviste (2), Doctrină (1)

(1) Procedura judiciară se desfășoară în limba română. Doctrină (1)

(2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice. Reviste (1), Doctrină (1)

(3) Modalitățile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreți sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiției și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați. Practică judiciară (1)

(4) Cetățenii străini și apatrizii care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. Practică judiciară (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 129 Folosirea căilor de atac Jurisprudență (2), Practică judiciară (938), Reviste (24), Doctrină (4)

Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Practică judiciară (1), Reviste (1)

ARTICOLUL 130 Poliția instanțelor Practică judiciară (2), Reviste (1), Doctrină (2)

Instanțele judecătorești dispun de poliția pusă în serviciul lor. Practică judiciară (1), Reviste (1)

SECȚIUNEA a 2-a Ministerul Public

ARTICOLUL 131 Rolul Ministerului Public Practică judiciară (20), Reviste (9), Doctrină (2), Referințe în cărți (2)

(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Jurisprudență (1), Practică judiciară (13), Reviste (14), Doctrină (2)

(2) Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii. Reviste (4)

(3) Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii. Practică judiciară (1), Reviste (1)

ARTICOLUL 132 Statutul procurorilor Practică judiciară (12), Reviste (6), Doctrină (3)

(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Practică judiciară (22), Reviste (9), Doctrină (1)

(2) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Practică judiciară (1), Reviste (4), Doctrină (1)

SECȚIUNEA a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133 Rolul și structura Practică judiciară (6), Reviste (5), Doctrină (2), Referințe în cărți (2)

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Practică judiciară (5), Reviste (7), Doctrină (2)

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (2)

a) 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; Practică judiciară (1), Reviste (1), Doctrină (1)

b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen; Reviste (1)

c) ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Practică judiciară (1)

(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistrații prevăzuți la alineatul (2) litera a). Reviste (2)

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Practică judiciară (1), Doctrină (1)

(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

(6) Președintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. Doctrină (1)

(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive și irevocabile, cu excepția celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2). Practică judiciară (1), Reviste (2)

ARTICOLUL 134 Atribuții Practică judiciară (9), Reviste (5), Doctrină (2)

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. Reviste (5), Doctrină (1)

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situații, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot. Practică judiciară (11), Reviste (5), Doctrină (5)

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție. Practică judiciară (2), Reviste (2)

(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Reviste (1), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...