Autorități comunale și orășenești | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Administrația publică - Administrația publică locală -
ARTICOLUL 121
Autorități comunale și orășenești Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (4)

(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii. Jurisprudență, Reviste (9)

(2) Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (1)

(3) Autoritățile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Reviste (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Sfera autorităților 
    Una din noutățile introduse prin Constituția din 1991 este aceea că administrația publică încetează să mai fie în exclusivitate o administrație de stat. Ea se divizează în administrație publică de stat și administrație publică locală. Administrația publică de stat, la rândul ei, în funcție de competența teritorială a organelor care o exercită, poate fi centrală (ministerele, alte autorități centrale subordonate sau autonome) sau teritorială (serviciile publice deconcentrate), pe când administrația publică locală, după cum rezultă și din denumirea ei, în funcție de același criteriu poate fi numai teritorială sau locală (I. Vida, Puterea executivă și administrația publică, p. 127). Obiectul de reglementare al acestui articol îl constituie determinarea sferei autorităților publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe: este vorba despre consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii. Din coroborarea alin. (1) cu alin. (3) ale acestui articol, rezultă că aceste autorități publice se pot constitui atât la nivelul comunelor și orașelor, cât și la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. Astfel, din punct de vedere al structurii, la nivelul unităților administrativ-teritoriale regăsim un organ colegial, reprezentat de consiliul local, și un organ unipersonal, reprezentat de primar. În acest fel, în organizarea și funcționarea administrației publice locale din România se reflectă concepția napoleoniană privind administrația publică, potrivit căreia a delibera este atributul mai multor persoane, pe când a administra este misiunea unei singure persoane. Prin prezenta dispoziție constituțională, consiliul local este calificat ca fiind una din autoritățile publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe. Ele reprezintă astfel o autoritate a autonomiei locale cu caracter deliberativ, o autoritate colegială a administrației publice locale, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local (I. Vida, Puterea executivă și administrația publică, p. 198). Cea de-a doua autoritate a autonomiei locale este primarul, care este un organ unipersonal cu rol executiv. [ Mai mult... ] 

Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac, ediția 3
    În ceea ce privește administrația publică locală, art. 121-123 din Legea fundamentală distinge următoarele autorități publice: primarul, consiliul local, consiliul județean și prefectul. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    În art. 121 din Constituția republicată referitor la autoritățile comunale și orășenești afost consacrată dubla natură juridică aacestora, aspect ce reflectă dubla natură juridică acomunei sau aorașului: de colectivitate locală și de unitate administrativ-teritorială (A. Iorgovan, op. cit., 2005, p. 460). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Sfera autorităților 

    Una din noutățile introduse prin Constituția din 1991 este aceea că administrația publică încetează să mai fie în exclusivitate o administrație de stat. Ea se divizează în administrație publică de stat și administrație publică locală. Administrația publică de stat, la rândul ei, în funcție de competența teritorială a organelor care o exercită, poate fi centrală (ministerele, alte autorități centrale subordonate sau autonome) sau teritorială (serviciile publice deconcentrate), pe când administrația publică locală, după cum rezultă și din denumirea ei, în funcție de același criteriu poate fi numai teritorială sau locală (I. Vida, I.C. Vida, Puterea executivă și administrația publică, p. 214-216). Obiectul de reglementare al acestui articol îl constituie determinarea sferei autorităților publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe: este vorba despre consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii. Din coroborarea alin. (1) cu alin. (3) ale acestui articol rezultă că aceste autorități publice se pot constitui atât la nivelul comunelor și orașelor, cât și la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. Astfel, din punct de vedere al structurii, la nivelul unităților administrativ-teritoriale regăsim un organ colegial, reprezentat de consiliul local, și un organ unipersonal, reprezentat de primar. În acest fel, în organizarea și funcționarea administrației publice locale din România se reflectă concepția napoleoniană privind administrația publică, potrivit căreia a delibera este atributul mai multor persoane, pe când a administra este misiunea unei singure persoane. Prin această dispoziție constituțională, consiliul local este calificat ca fiind una din autoritățile publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe. El reprezintă astfel o autoritate a autonomiei locale cu caracter deliberativ, o autoritate colegială a administrației publice locale aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local (I. Vida, I.C. Vida, Puterea executivă și administrația publică, p. 355). Cea de-a doua autoritate a autonomiei locale este primarul, cu rol executiv. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    În art. 121 din Constituția republicată referitor la autoritățile comunale și orășenești afost consacrată dubla natură juridică aacestora, aspect ce reflectă dubla natură juridică acomunei sau aorașului: de colectivitate locală și de unitate administrativ-teritorială (A. Iorgovan, op. cit., 2005, p. 460). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Informarea Parlamentului
Întrebări, interpelări și moțiuni simple
Moțiunea de cenzură
Angajarea răspunderii Guvernului
Delegarea legislativă
Structura
Înființarea
Forțele armate
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Principii de bază
Autorități comunale și orășenești
Consiliul județean
Prefectul
Înfăptuirea justiției
Statutul judecătorilor
Instanțele judecătorești
Caracterul public al dezbaterilor
Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție
Folosirea căilor de atac
Poliția instanțelor
Rolul Ministerului Public
Reviste:
Aspecte cu privire la descentralizarea competențelor autorităților administrației publice. Dihotomia local-central, rezultată din descentralizarea competențelor autorităților administrației publice, nu poate fi opusă însuși legiuitorului/Certain aspects regarding the decentralization of the public administration authorities‘ duties. The local-centralized dichotomy, resulting pursuant to the decentralization of the public administration authorities‘ duties, cannot be held against the legislation as such
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Unele considerații privind natura raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2019
Regimul juridic al validării mandatului consilierilor locali/județeni - între stabilitate și dorința de schimbare
Regimul juridic al validării mandatului consilierilor locali/județeni - între stabilitate și dorința de schimbare
Reglementarea aprobării tacite în contextul legislativ actual
Despre încetarea mandatului de ales local, raportată la fuziunea partidelor politice
Alegerea președintelui Consiliului Județean în lumina modificărilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată
Doctrină:
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac, ediția 3
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...