Autoritatea judecătorească | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice -
CAPITOLUL VI
Autoritatea judecătorească Jurisprudență, Reviste (2)

SECȚIUNEA 1 Instanțele judecătorești

ARTICOLUL 124 Înfăptuirea justiției Jurisprudență, Reviste (72), Doctrină (7)

(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. Jurisprudență, Reviste (23), Doctrină (1)

(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Jurisprudență, Reviste (38), Doctrină (2)

(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Jurisprudență, Reviste (36), Doctrină (4)

ARTICOLUL 125 Statutul judecătorilor Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (4)

(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(2) Propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice. Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1)

(3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Jurisprudență, Reviste (17), Doctrină (1)

ARTICOLUL 126 Instanțele judecătorești Jurisprudență, Reviste (40), Doctrină (8)

(1) Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Jurisprudență, Reviste (60), Doctrină (3)

(2) Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Jurisprudență, Reviste (103), Doctrină (3)

(3) Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. Jurisprudență, Reviste (54), Doctrină (2)

(4) Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

(5) Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (2)

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale. Jurisprudență, Reviste (47), Doctrină (6)

ARTICOLUL 127 Caracterul public al dezbaterilor Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (3)

Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.

ARTICOLUL 128 Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (2)

(1) Procedura judiciară se desfășoară în limba română. Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice. Reviste (1), Doctrină (1)

(3) Modalitățile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreți sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiției și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați. Jurisprudență

(4) Cetățenii străini și apatrizii care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. Jurisprudență, Doctrină (1)

ARTICOLUL 129 Folosirea căilor de atac Jurisprudență, Reviste (70), Doctrină (5)

Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Jurisprudență, Reviste (1)

ARTICOLUL 130 Poliția instanțelor Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (3)

Instanțele judecătorești dispun de poliția pusă în serviciul lor. Jurisprudență, Reviste (1)

SECȚIUNEA a 2-a Ministerul Public

ARTICOLUL 131 Rolul Ministerului Public Jurisprudență, Reviste (19), Doctrină (3)

(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Jurisprudență, Reviste (32), Doctrină (2)

(2) Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii. Reviste (9)

(3) Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii. Jurisprudență, Reviste (2)

ARTICOLUL 132 Statutul procurorilor Jurisprudență, Reviste (10), Doctrină (4)

(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Jurisprudență, Reviste (28), Doctrină (1)

(2) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (1)

SECȚIUNEA a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133 Rolul și structura Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (3)

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (2)

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

a) 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen; Reviste (1)

c) ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Jurisprudență

(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistrații prevăzuți la alineatul (2) litera a). Reviste (2)

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Jurisprudență, Doctrină (1)

(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

(6) Președintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. Doctrină (1)

(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive și irevocabile, cu excepția celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2). Jurisprudență, Reviste (2)

ARTICOLUL 134 Atribuții Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (3)

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. Reviste (7), Doctrină (1)

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situații, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot. Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (5)

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție. Jurisprudență, Reviste (2)

(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Reviste (1), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
    108 Precizăm că termenul de legalitate a fost folosit în Anglia, la început, spre a diminua puterile regelui. În dreptul anglo-saxon principiul legalității este cunoscut sub numele de Rule of Law. A se vedea, pentru amănunte, D. Saint-Laurent, Principes de droit constitutionnel et penal, 2-edition, Mont Royal (Quebec), 1994, p. 38-39. 
    109 În alte legislații, principiul legalității este expres consacrat. A se vedea în acest sens art. 9 alin. (3) din Constituția Spaniei.
[ Mai mult... ]
 

Legea privind registrul comerțului. Comentariu pe articole, ediția 1
    2 Natura juridică a încheierilor pronunțate de judecătorul delegat a constituit obiect de preocupare constantă a doctrinei și practicii judiciare. Opiniile au fost diferite și în funcție de modificările succesive aduse Legii registrului comerțului, în special în ceea ce privește apartenența oficiilor registrului comerțului la camerele de comerț sau la Ministerul Justiției. Spre exemplificare menționăm doar V. Pașca, C. Roșu (I), Ș. Beligrădeanu (II), Natura juridică a încheierii pronunțate de către judecătorul delegat la oficiul registrului comerțului și calea de atac împotriva acesteia, Dreptul nr. 5/1999, p. 64 și urm. [ Mai mult... ] 

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    22.În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 1, art. 3, art. 5, art. 20, art. 31, art. 40, art. 51, art. 124 și art. 126, Curtea apreciază că acestea nu sunt incidente în cauza dedusă controlului de constituționalitate. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul articolului 
    Tezele pentru Constituție au avut în vedere trei idei: în România justiția se înfăptuiește în numele poporului; autoritatea judecătorească are atribuții proprii care sunt exercitate prin instanțele judecătorești în mod independent și în conformitate cu Constituția și cu legile țării (pct. 1); în activitatea de judecată, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii [pct. 3 alin. (1)]. Prin proiect și apoi în Constituția din anul 1991 se adoptă două alineate: (1) Justiția se înfăptuiește în numele legii; (2) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. În legătură cu acest al doilea alineat au existat dezbateri aprinse în legătură cu amendamentul care viza să se adauge în final „și conștiinței lor” sau „și intimei lor convingeri”, propuneri care în final au căzut (vezi Geneza Constituției României 1991, p. 451, pp. 591-593, p. 612, pp. 95-800). Prin Legea de revizuire a Constituției nr. 429/2003 s-a introdus actualul alin. (2). [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Principiul legalității, cu aplicațiunea sa specifică la justiție este consacrat prin art. 124 din Constituția României. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dispoziții comune
Drepturile și libertățile fundamentale
Îndatoririle fundamentale
Avocatul Poporului
Parlamentul
Președintele României
Guvernul
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administrația publică
Autoritatea judecătorească
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2018
Reforma în domeniul justiției și calitatea actului de justiție - Componente necesare ale progresului social. Aspecte relevante ale contenciosului constituțional
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2019
Unele aspecte metodologice ale practicii recente a Curții Constituționale a României
Greșeala de judecată și eroarea judiciară. Răspunderea magistraților
Revista Curierul Judiciar nr. 8/2018
Neconstituționalitatea proiectului de lege privind eliminarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și grefierilor, adoptată în Sesiunea Extraordinară a Camerei Deputaților din 28 ianuarie 2020
Soluții legislative neconstituționale consacrate prin Codul de procedură civilă (II)
Doctrină:
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene și experiențe ale sistemului român de drept, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Societăți comerciale. Proceduri speciale., ediția 2
;
se încarcă...