Atribuții în domeniul politicii externe | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Președintele României -
ARTICOLUL 91
Atribuții în domeniul politicii externe Reviste (1), Doctrină (2)

(1) Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Reviste (1), Doctrină (2)

(2) Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

(3) Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele României.

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Atribuțiile Președintelui în domeniul politicii externe 
    Având în vedere că politica externă reprezintă o zonă de preocupări atât pentru puterea legislativă, cât și pentru puterea executivă, textul constituțional al art. 91 reglementează atribuțiile Președintelui în domeniul politicii externe. Sunt avute în vedere patru situații distincte: încheierea tratatelor internaționale în numele României, acreditarea și rechemarea reprezentanților diplomatici ai României în străinătate, aprobarea înființării, desființării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice și acreditarea reprezentanților diplomatici străini în România pe lângă Președintele României. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Atribuțiile Președintelui în domeniul politicii externe 

    Având în vedere că politica externă reprezintă o zonă de preocupări atât pentru puterea legislativă, cât și pentru puterea executivă, textul constituțional al art. 91 reglementează atribuțiile Președintelui în domeniul politicii externe. Sunt avute în vedere patru situații distincte: încheierea tratatelor internaționale în numele României, acreditarea și rechemarea reprezentanților diplomatici ai României în străinătate, aprobarea înființării, desființării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice și acreditarea reprezentanților diplomatici străini în România pe lângă Președintele României. [ Mai mult... ] 

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    Contrasemnarea decretelor Președintelui este, de fapt, omăsură împotriva depășirii de către șeful statului aîmputernicirilor conferite de Constituție și legi, fiind, în esență, ocondiție de validitate aactului. Aceasta însă presupune angajarea răspunderii șefului Guvernului pentru conținutul actului, atestând conformitatea acestuia atât cu prevederile legale, cât și cu voința organului pe care prim-ministrul îl reprezintă. Deci, implicit, se susține în doctrină, pentru actele contrasemnate de acesta, Președintele nu poartă niciun fel de răspundere, fapt ce reiese ca firesc din analiza cazurilor în care Constituția solicită în mod obligatoriu această formă legală204.Textul constituțional prevede expres decretele Președintelui care trebuie contrasemnate, și anume doar în cazurile în care: exercită atribuții de încheiere atratatelor internaționale în numele României [art. 91 alin. (1)]; acreditează, recheamă reprezentanții diplomatici ai României în străinătate; aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice române din alte state [art. 91 alin. (2)]; declară mobilizare parțială/generală aforțelor armate [art. 91 alin. (2)]; ia anumite măsuri de respingere aagresiunilor armate împotriva României [art. 92 alin. (3)]; instituie starea de asediu/starea de urgență în unele unități administrativ-teritoriale sau pe întreg teritoriul României [art. 93 alin. (1)]; conferă decorații și titluri de onoare [art. 93 lit. a)]; acordă gradele militare de mareșal, general și amiral [art. 94 lit. b)], precum și acordarea grațierii individuale [art. 94 lit. d)]. 
    204 F. Vasilescu, în Constituția României, comentată și adnotată, 1992, p. 222.
[ Mai mult... ]
 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Tratatele și convențiile internaționale reprezintă izvoare ale dreptului administrativ numai cu îndeplinirea următoarelor trei condiții: să fie de aplicație directă, nemijlocită; să fi fost ratificate conform dispozițiilor constituționale [art. 91 alin. (1) din Constituție]; să cuprindă reglementări ale relațiilor sociale ce fac obiectul dreptului administrativ (A. Iorgovan, op. cit., 2005, p. 135; V. Vedinaș, op. cit., 2017, p. 71 și urm.; R.N. Petrescu, op. cit., 2009, p. 31). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Alegerea Președintelui
Validarea mandatului și depunerea jurământului
Durata mandatului
Incompatibilități și imunități
Numirea Guvernului
Consultarea Guvernului
Participarea la ședințele Guvernului
Mesaje
Dizolvarea Parlamentului
Referendumul
Atribuții în domeniul politicii externe
Atribuții în domeniul apărării
Măsuri excepționale
Alte atribuții
Suspendarea din funcție
Punerea sub acuzare
Vacanța funcției
Interimatul funcției
Răspunderea președintelui interimar
Actele Președintelui
Indemnizația și celelalte drepturi
Reviste:
Conflicte de competență în materia reprezentării statului în România
Clasificarea tratatelor în legislația română: o falsă problemă?
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
;
se încarcă...