Atribuții | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii -
ARTICOLUL 134
Atribuții Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (3)

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. Reviste (7), Doctrină (1)

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situații, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot. Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (5)

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție. Jurisprudență, Reviste (2)

(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Reviste (1), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
    „Autoritatea judecătorească” se compune din instanțele judecătorești potrivit art. 126 - 130, Parchetele care funcționează pe lângă instanțele judecătorești potrivit art. 131 - 132 și Consiliul Superior al Magistraturii conform dispozițiilor art. 133 - 134 din Constituție. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul articolului 
    Tezele pentru Constituție au reținut trei idei în legătură cu atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii: propune Președintelui României numirea în funcție ajudecătorilor, precum și, în condițiile legii, aprocurorilor cu excepția celor stagiari; este consultat la acordarea grațierii și la comutarea pedepselor; îndeplinește, în condițiile legii, rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor. În acest caz, lucrările sale sunt prezidate de primul președinte al Curții Supreme de Justiție. Ministerul Justiției nu participă la dezbaterile Consiliului de disciplină. Proiectul de Constituție stabilea în art. 134: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție ajudecătorilor și aprocurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. În acest caz, lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției; (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de consiliu de disciplină ajudecătorilor. În acest caz lucrările sunt prezidate de președintele Curții Supreme de Justiție.” Constituția din anul 1991 areținut în art. 133 prevederile din proiect (vezi Geneza Constituției României, p. 25, 452, 613). Textul actual, art. 134, este rezultatul revizuirii Constituției în anul 2003. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Istoricul articolului 

    Tezele Constituției au reținut trei idei în legătură cu atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii: propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor, precum și, în condițiile legii, a procurorilor, cu excepția celor stagiari; este consultat la acordarea grațierii și la comutarea pedepselor; îndeplinește, în condițiile legii, rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor. În acest caz, lucrările sale sunt prezidate de primul președinte al Curții Supreme de Justiție. Ministerul Justiției nu participă la dezbaterile Consiliului de disciplină. Proiectul de Constituție stabilea în art. 134: (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. În acest caz, lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției; (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de consiliu de disciplină a judecătorilor. În acest caz lucrările sunt prezidate de președintele Curții Supreme de Justiție. Constituția din anul 1991 a reținut în art. 133 prevederile din proiect (a se vedea Geneza Constituției 1991, p. 25, 452, 613). Textul actual, art. 134, este rezultatul revizuirii Constituției în anul 2003. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Potrivit art. 134 alin. (1) din Constituția republicată: „Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție ajudecătorilor și aprocurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii”. [ Mai mult... ] 

.....
    Potrivit art. 134 alin. (2) din Constituția republicată: „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare ajudecătorilor și aprocurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situații, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (care fac de drept parte din Consiliul Superior al Magistraturii – s.n.) nu au drept de vot”. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Înfăptuirea justiției
Statutul judecătorilor
Instanțele judecătorești
Caracterul public al dezbaterilor
Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție
Folosirea căilor de atac
Poliția instanțelor
Rolul Ministerului Public
Statutul procurorilor
Rolul și structura
Atribuții
Economia
Proprietatea
Sistemul financiar
Bugetul public național
Impozite, taxe și alte contribuții
Curtea de Conturi
Consiliul Economic și Social
Structura
Condiții pentru numire
Incompatibilități
Reviste:
Eroarea judiciară în exercitarea funcției de magistrat cu rea-credință sau gravă neglijență (II)
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Greșeala de judecată și eroarea judiciară. Răspunderea magistraților
Unele aspecte metodologice ale practicii recente a Curții Constituționale a României
Autoritatea judecătorească. CSM vs. ICCJ și Ministerul Public. Unele antagonisme și complicități din ultimul deceniu
Abuz în serviciu. Persoana juridică. Participație (I)
Considerații privind infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare
Aspecte selective privind evoluția reglementărilor referitoare la puterea judecătorească în constituțiile române și în dreptul românesc la 100 de ani de la Marea Unire
O nouă ordonanță de urgență. Răscrucea constituțională a interpretării legilor justiției
Este constituțională obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri în cazul unei concedieri netemeinice și nelegale?
Doctrină:
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene și experiențe ale sistemului român de drept, ediția 1
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
;
se încarcă...