Atribuții | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Curtea Constituțională -
ARTICOLUL 146
Atribuții Jurisprudență, Reviste (23), Doctrină (4)

Curtea Constituțională are următoarele atribuții: Jurisprudență, Reviste (2)

a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției; Jurisprudență, Reviste (22), Doctrină (4)

b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori; Reviste (7), Doctrină (1)

c) se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori; Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

d) hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului; Jurisprudență, Reviste (85), Doctrină (2)

e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii; Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (16), Doctrină (3)

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului; Reviste (2), Doctrină (3)

g) constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului; Doctrină (1)

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României; Jurisprudență, Doctrină (1)

i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia; Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

j) verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni;

k) hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic; Doctrină (1)

l) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curții. Reviste (10), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul articolului 
    Așa cum s-a subliniat într-un prim comentariu după revizuirea Constituției (M. Constantinescu, I. Muraru, A. Iorgovan, Revizuirea Constituției României. Explicații și comentarii, p. 126 și urm.), modificările și completările acestui articol sunt rezultatul valorificării unui deceniu de activitate al Curții Constituționale și urmăresc sporirea eficienței sale, ca garant al supremației Constituției, în controlul de constituționalitate. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Constituția României dă regulamentelor Camerelor opoziție distinctă în cadrul actelor Parlamentului, îndeosebi prin art. 64 alin. (1) și art. 76, care le nominalizează și prin art. 146-147 privind controlul constituționalității lor. De aceea ele vor trebui examinate aparte. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Curtea Constituțională este calificată în doctrină ca oautoritate publică politico-jurisdicțională învestită, în principal, cu controlul constituționalității legilor, atribuțiile sale fiind expres prevăzute în art. 146 din Constituție. Ea este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și legii sale organice (I. Muraru în I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2008, p. 1378). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Istoricul articolului 

    Așa cum s-a subliniat într-un prim comentariu publicat imediat după revizuirea Constituției (M. Constantinescu, I. Muraru, A. Iorgovan, Revizuirea Constituției României. Explicații și comentarii, p. 126 și urm.), modificările și completările aduse acestui articol sunt rezultatul valorificării unui deceniu de activitate al Curții Constituționale și urmăresc sporirea eficienței sale, ca garant al supremației Constituției, în controlul de constituționalitate. Totodată, modificările și completările au realizat o mai bună corelare cu dispozițiile constituționale din țările vest-europene, având în vedere că instituția românească este una de model european și face parte din Conferința Curților Constituționale Europene. Această corelare s-a înscris pe ideea compatibilității instituțiilor, în perspectiva integrării țării noastre în Uniunea Europeană. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Constituția României dă regulamentelor Camerelor opoziție distinctă în cadrul actelor Parlamentului, îndeosebi prin art. 64 alin. (1) și art. 76, care le nominalizează și prin art. 146-147 privind controlul constituționalității lor. De aceea ele vor trebui examinate aparte. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Proprietatea
Sistemul financiar
Bugetul public național
Impozite, taxe și alte contribuții
Curtea de Conturi
Consiliul Economic și Social
Structura
Condiții pentru numire
Incompatibilități
Independența și inamovibilitatea
Atribuții
Deciziile Curții Constituționale
Integrarea în Uniunea Europeană
Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
Inițiativa revizuirii
Procedura de revizuire
Limitele revizuirii
Intrarea în vigoare
Conflictul temporal de legi
Dispoziții tranzitorii
Republicarea Constituției
Reviste:
Evoluția constituționalismului în România (III)
Soluții legislative neconstituționale consacrate prin Codul de procedură civilă (I)
Neconstituționalitatea reglementării care consacră, în realitate, un mijloc de realizare a controlului de constituționalitate, respectiv controlul de constituționalitate a hotărârilor judecătorești, și nu un motiv de revizuire/The unconstitutionality of the regulation actually consecrating the means of performing the constitutionality control, i.e. the court order constitutionality control, and not a reason for review
Aspecte generale ale competenței actuale a Curții Constituționale
Prezumția de constituționalitate a normelor juridice (I)
Vocația jurisprudenței Curții Constituționale de a fi izvor de drept
Deciziile definitive ale CCR, date în soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională, nu sunt doar acte consultative
Justiția constituțională ca putere neutră - cazul României
Statul de drept. Semnificații constituționale și jurisprudențiale contemporane
Errare humanum est sed perseverare diabolicum... Despre eroarea Curții Constituționale în Decizia nr. 358/2018 și cum ar putea fi îndreptată
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept electoral, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Efectele hotărârilor CEDO și CJUE în dreptul intern, ediția 1
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
;
se încarcă...