Alte atribuții | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Președintele României -
ARTICOLUL 94
Alte atribuții Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (3)

Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții:

a) conferă decorații și titluri de onoare; Jurisprudență, Reviste (2)

b) acordă gradele de mareșal, de general și de amiral; Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

c) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (3)

d) acordă grațierea individuală. Jurisprudență, Reviste (2)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    Atribuțiile Președintelui României sunt prevăzute la art. 85-94 din Constituție, republicată, iar clasificarea acestora aconstituit opreocupare constantă ateoreticienilor dreptului administrativ și constituțional. În doctrină s-au formulat criterii multiple de clasificare aatribuțiilor Președintelui. De exemplu, într-o opinie121, atribuțiile Președintelui sunt clasificate după criteriul regimului lor juridic și al implicării altor subiecte de drept în realizarea lor, în: a) atribuții pentru exercitarea cărora Președintele cooperează cu alte autorități publice (atribuții care implică aprobarea sau consultarea Parlamentului și atribuții acăror exercitare implică conlucrarea directă aPreședintelui cu alte autorități publice) și b) atribuții pentru exercitarea cărora Președintele nu solicită „concursul” altor autorități publice. Potrivit aceluiași criteriu de clasificare, cel al regimului juridic sau condițiilor de exercitare aatribuțiilor respective,122 atribuțiile Președintelui României se pot grupa în următoarele clase și subclase: a) atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele Președintelui sunt supuse unor condiții exterioare (aprobarea Parlamentului, contrasemnarea sau alte condiții) și b) atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele președințiale nu sunt supuse niciunei condiții exterioare (actele sau faptele președințiale săvârșite în condiții de „coautor” sau cu un singur autor). 
    121 V. Vedinaș, op. cit., 2009, p. 306. 
    122 I. Deleanu, op. cit., 2006, p. 731-732.
[ Mai mult... ]
 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Precizări generale 
    Articolul prevede o serie de alte atribuții pe care le are Președintele României în planul politicii interne a statului. Acestea sunt în strânsă legătură cu poziția sa de reprezentant al poporului. Sunt prevăzute trei tipuri distincte de prerogative în acest sens: a) acordarea de decorații, titluri de onoare și grade militare; b) numirea în funcții publice; c) acordarea grațierilor individuale. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Precizări generale 

    Articolul prevede o serie de alte atribuții pe care le are Președintele României în planul politicii interne a statului. Acestea sunt în strânsă legătură cu poziția sa de reprezentant al poporului. Sunt prevăzute trei tipuri distincte de prerogative în acest sens: a) acordarea de decorații, titluri de onoare și grade militare; b) numirea în funcții publice; c) acordarea grațierilor individuale. [ Mai mult... ] 

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    Atribuțiile Președintelui României sunt prevăzute la art. 85-94 din Constituție, republicată, iar clasificarea acestora aconstituit opreocupare constantă ateoreticienilor dreptului administrativ și constituțional. În doctrină s-au formulat criterii multiple de clasificare aatribuțiilor Președintelui. De exemplu, într-o opinie121, atribuțiile Președintelui sunt clasificate după criteriul regimului lor juridic și al implicării altor subiecte de drept în realizarea lor, în: a) atribuții pentru exercitarea cărora Președintele cooperează cu alte autorități publice (atribuții care implică aprobarea sau consultarea Parlamentului și atribuții acăror exercitare implică conlucrarea directă aPreședintelui cu alte autorități publice) și b) atribuții pentru exercitarea cărora Președintele nu solicită „concursul” altor autorități publice. Potrivit aceluiași criteriu de clasificare, cel al regimului juridic sau condițiilor de exercitare aatribuțiilor respective,122 atribuțiile Președintelui României se pot grupa în următoarele clase și subclase: a) atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele Președintelui sunt supuse unor condiții exterioare (aprobarea Parlamentului, contrasemnarea sau alte condiții) și b) atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele președințiale nu sunt supuse niciunei condiții exterioare (actele sau faptele președințiale săvârșite în condiții de „coautor” sau cu un singur autor). 
    121 V. Vedinaș, op. cit., 2009, p. 306. 
    122 I. Deleanu, op. cit., 2006, p. 731-732.
[ Mai mult... ]
 

.....
    Contrasemnarea decretelor Președintelui este, de fapt, omăsură împotriva depășirii de către șeful statului aîmputernicirilor conferite de Constituție și legi, fiind, în esență, ocondiție de validitate aactului. Aceasta însă presupune angajarea răspunderii șefului Guvernului pentru conținutul actului, atestând conformitatea acestuia atât cu prevederile legale, cât și cu voința organului pe care prim-ministrul îl reprezintă. Deci, implicit, se susține în doctrină, pentru actele contrasemnate de acesta, Președintele nu poartă niciun fel de răspundere, fapt ce reiese ca firesc din analiza cazurilor în care Constituția solicită în mod obligatoriu această formă legală204.Textul constituțional prevede expres decretele Președintelui care trebuie contrasemnate, și anume doar în cazurile în care: exercită atribuții de încheiere atratatelor internaționale în numele României [art. 91 alin. (1)]; acreditează, recheamă reprezentanții diplomatici ai României în străinătate; aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice române din alte state [art. 91 alin. (2)]; declară mobilizare parțială/generală aforțelor armate [art. 91 alin. (2)]; ia anumite măsuri de respingere aagresiunilor armate împotriva României [art. 92 alin. (3)]; instituie starea de asediu/starea de urgență în unele unități administrativ-teritoriale sau pe întreg teritoriul României [art. 93 alin. (1)]; conferă decorații și titluri de onoare [art. 93 lit. a)]; acordă gradele militare de mareșal, general și amiral [art. 94 lit. b)], precum și acordarea grațierii individuale [art. 94 lit. d)]. 
    204 F. Vasilescu, în Constituția României, comentată și adnotată, 1992, p. 222.
[ Mai mult... ]
 

Pot fi de interes:

Constituția:
Incompatibilități și imunități
Numirea Guvernului
Consultarea Guvernului
Participarea la ședințele Guvernului
Mesaje
Dizolvarea Parlamentului
Referendumul
Atribuții în domeniul politicii externe
Atribuții în domeniul apărării
Măsuri excepționale
Alte atribuții
Suspendarea din funcție
Punerea sub acuzare
Vacanța funcției
Interimatul funcției
Răspunderea președintelui interimar
Actele Președintelui
Indemnizația și celelalte drepturi
Rolul și structura
Învestitura
Jurământul de credință
Reviste:
Ordonanța de urgență - drept sau obligație a Guvernului?
CCR a motivat decizia sa referitor la Șeful Statului Major
Unele aspecte referitoare la grațiere
Revista Curierul Judiciar nr. 12/2017
Evoluția constituționalismului în România (III)
Legile justiției. "S-a ales praful de independența procurorilor de la vârful Parchetului". Îngrijorări tardive
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 9/2018
Unele aspecte metodologice ale practicii recente a Curții Constituționale a României
Amnistia și grațierea - modele constituționale privind protejarea statului de drept și a drepturilor persoanelor condamnate
Doctrină:
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
;
se încarcă...