Alegerea Președintelui | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Președintele României -
ARTICOLUL 81
Alegerea Președintelui Reviste (2), Doctrină (5)

(1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Doctrină (2)

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. Jurisprudență

(3) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive. Reviste (1), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Alegerea Președintelui 
    Procedura alegerii Președintelui României este reglementată de prezentul articol din Constituția României și de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Desemnarea șefului de stat este una din problemele direct legate de forma de guvernământ și reprezintă un interes deosebit atât în precizarea funcțiilor șefului de stat, cât și a raporturilor acestuia cu celelalte puteri ale statului: Parlamentul, Guvernul, Autoritatea judecătorească. [ Mai mult... ] 

Drept electoral, ediția 1
    Alegerea Președintelui României se poate desfășura pe baza scrutinului majoritar uninominal, cu două tururi de scrutin. Astfel, dacă în primul tur niciun candidat nu aobținut cel puțin majoritatea voturilor alegătorilor (majoritatea absolută de 50% plus 1), înscriși în listele electorale (art. 81 din Constituție), se organizează un al doilea tur de scrutin, în care va fi desemnat ales candidatul care aobținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului. În acest scop, aceasta are oserie de atribuții și un rol foarte important, care vor fi examinate în cele care vor urma. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    În examinarea sistemului electoral românesc actual, trebuie avute în vedere dispozițiile constituționale (îndeosebi art. 36, art. 37, art. 38, art. 62, art. 81, art. 120 și art. 122), ale Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și aCamerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente așa cum afost aceasta modificată prin Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în 2011 (care nu este altceva decât orepublicare avechii legi electorale nr. 69/1992 privind alegerea Președintelui României cu câteva modificări) și ale Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    În ce privește alegerea Președintelui, potrivit art. 81 din Constituție rămas neschimbat: „(1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care aîntrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. (3) În cazul în care nici unul dintre candidați nu aîntrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care aobținut cel mai mare număr de voturi. (4) Nici opersoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive”. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Alegerea Președintelui 

    Procedura alegerii Președintelui României este reglementată de prezentul articol din Constituția României și de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Desemnarea șefului de stat este una din problemele direct legate de forma de guvernământ și reprezintă un interes deosebit atât în precizarea funcțiilor șefului de stat, cât și a raporturilor acestuia cu celelalte puteri ale statului: Parlamentul, Guvernul, Autoritatea judecătorească. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Incompatibilități
Imunitatea parlamentară
Categorii de legi
Inițiativa legislativă
Sesizarea Camerelor
Adoptarea legilor și a hotărârilor
Promulgarea legii
Intrarea în vigoare a legii
Consiliul Legislativ
Rolul Președintelui
Alegerea Președintelui
Validarea mandatului și depunerea jurământului
Durata mandatului
Incompatibilități și imunități
Numirea Guvernului
Consultarea Guvernului
Participarea la ședințele Guvernului
Mesaje
Dizolvarea Parlamentului
Referendumul
Atribuții în domeniul politicii externe
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Curtea Constituțională a României - evoluția, caracteristicile și modul de funcționare a acesteia. Analiza câtorva aspecte controversate ilustrate prin considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 152 din 06 mai 2020
Scurte considerații asupra răspunderii membrilor Guvernului
Doctrină:
Drept electoral, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...