Alegerea Camerelor | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Parlamentul - Organizare și funcționare -
ARTICOLUL 62
Alegerea Camerelor Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (4)

(1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. Reviste (4), Doctrină (2)

(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (2)

(3) Numărul deputaților și al senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării.

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Considerații generale 
    Alegerea membrilor Parlamentului României se face prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. Prin urmare, puterea constituantă a lăsat pe seama legiuitorului stabilirea modului în care urmează să fie alese Camera Deputaților și Senatul, precum și detalierea caracteristicilor dreptului de vot. Din nefericire, legile electorale care au reglementat alegerile parlamentare după Revoluția din 1989 nu au dat o importanță corespunzătoare dezvoltării caracteristicilor votului, ci s-au limitat la o formulare schematică a acestora. Ele au stabilit însă tipul sistemului electoral și l-au reglementat în mod detaliat, asigurând desfășurarea de alegeri libere, viu disputate între partidele politice, alianțele electorale și candidații independenți. În România post-decembristă alegerile s-au desfășurat la intervale rezonabile de timp și au avut drept consecință formarea organelor reprezentative ale statului și alternanța la putere a diferitelor forțe politice. [ Mai mult... ] 

Drept electoral, ediția 1
    Cu toate acestea, în art. 48 alin. (15) din Legea electorală se mai prevede o atreia etapă, care este la fel de neconstituțională, ca și cea de-a doua etapă. Neconstituționalitatea rezultă din încălcarea prevederilor art. 2 alin. (1) și ale art. 62 alin. (1) din Constituție, conform cărora organele reprezentative, cum este și Parlamentul, trebuie să rezulte din alegeri libere, periodice și corecte, realizate pe baza votului universal, egal, direct și liber exprimat. Cele două etape, mai sus arătate, nu presupun nici vot și nici alegeri, pentru că repartizarea mandatelor are la bază doar voința competitorilor electorali, care participă la alegeri, precum și hotărârile unor structuri cu atribuții în organizarea și desfășurarea procesului electoral. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1177 din 12 decembrie 2007, care areținut că „Legea poate stabili mecanisme de transformare avoturilor în mandate și modul de atribuire aacestora, dar nu poate, în nici un caz, să prevadă acordarea de mandate, în lipsa votului corpului electoral (…), fără ca prin această operațiune să nu contravină prevederilor art. 62 din Constituție (…). Așadar, legea nu poate cuprinde prevederi contrare celor ale art. 62 alin. (1) din Constituție, care obligă la alegerea prin vot direct aCamerei Deputaților și Senatului”. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    În examinarea sistemului electoral românesc actual, trebuie avute în vedere dispozițiile constituționale (îndeosebi art. 36, art. 37, art. 38, art. 62, art. 81, art. 120 și art. 122), ale Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și aCamerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente așa cum afost aceasta modificată prin Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în 2011 (care nu este altceva decât orepublicare avechii legi electorale nr. 69/1992 privind alegerea Președintelui României cu câteva modificări) și ale Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Considerații generale 

    Analiza acestei dispoziții constituționale trebuie realizată în coroborare cu art. 2, art. 4, art. 16 și art. 81 din legea fundamentală. Având în vedere caracterul unic, inalienabil și indivizibil al puterii de stat, exercitarea acesteia se realizează fie prin intermediul reprezentării, fie în mod direct. Consecința ideii de reprezentare a fost apariția reprezentanților (deputați, senatori) care au format parlamentele, precum și a sistemelor electorale, în baza cărora sunt desemnați reprezentanții poporului. Dreptul de a alege reprezentanții constituie materializarea exprimării suveranității naționale care aparține poporului român, conform art. 2 din Constituție. Astfel, poporul, prin intermediul corpului electoral, își desemnează reprezentanții care vor exercita puterea în numele și pe seama întregului popor. Corpul electoral reprezintă colectivitatea de persoane fizice, din multitudinea celor care alcătuiesc poporul sau națiunea, care au calitatea de cetățeni și participă la exercitarea puterii prin vot întrucât îndeplinesc condițiile de capacitate juridică și aptitudine morală. [ Mai mult... ] 

Drept electoral, ediția 1
    Cu toate acestea, în art. 48 alin. (15) din Legea electorală se mai prevede o atreia etapă, care este la fel de neconstituțională, ca și cea de-a doua etapă. Neconstituționalitatea rezultă din încălcarea prevederilor art. 2 alin. (1) și ale art. 62 alin. (1) din Constituție, conform cărora organele reprezentative, cum este și Parlamentul, trebuie să rezulte din alegeri libere, periodice și corecte, realizate pe baza votului universal, egal, direct și liber exprimat. Cele două etape, mai sus arătate, nu presupun nici vot și nici alegeri, pentru că repartizarea mandatelor are la bază doar voința competitorilor electorali, care participă la alegeri, precum și hotărârile unor structuri cu atribuții în organizarea și desfășurarea procesului electoral. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1177 din 12 decembrie 2007, care areținut că „Legea poate stabili mecanisme de transformare avoturilor în mandate și modul de atribuire aacestora, dar nu poate, în nici un caz, să prevadă acordarea de mandate, în lipsa votului corpului electoral (…), fără ca prin această operațiune să nu contravină prevederilor art. 62 din Constituție (…). Așadar, legea nu poate cuprinde prevederi contrare celor ale art. 62 alin. (1) din Constituție, care obligă la alegerea prin vot direct aCamerei Deputaților și Senatului”. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
Fidelitatea față de țară
Apărarea țării
Contribuții financiare
Exercitarea drepturilor și a libertăților
Numirea și rolul
Exercitarea atribuțiilor
Raportul în fața Parlamentului
Rolul și structura
Alegerea Camerelor
Durata mandatului
Organizarea internă
Ședințele Camerelor
Sesiuni
Actele juridice și cvorumul legal
Caracterul public al ședințelor
Mandatul reprezentativ
Mandatul deputaților și al senatorilor
Incompatibilități
Imunitatea parlamentară
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2017
Principiul egalității în drepturi
Principiul egalității în drepturi
Interferența între principiile constituționale ale egalității și proporționalității – semnificații juridice și implicații sociale
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2017
Scurte considerații asupra răspunderii membrilor Guvernului
Votul secret în adunarea generală a acționarilor pentru luarea hotărârilor privind răspunderea membrilor organelor de administrare ale societății [art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. Întinderea obligației de păstrare a secretului ca mijloc de protecție a voinței liber exprimate a acționarilor/The secret voting in the General Shareholders Meetings that decide upon the liability of the members of the board [Article 130 para. (2) of Law 31/1990]. The extent of the obligation to preserve the secrecy as a mean to protect the free will of the shareholders
Votul secret în adunarea generală a acționarilor pentru luarea hotărârilor privind răspunderea membrilor organelor de administrare ale societății [art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. Întinderea obligației de păstrare a secretului ca mijloc de protecție a voinței liber exprimate a acționarilor
Ghid pentru înființarea unui partid și participarea în alegeri conform legilor electorale modificate în 2015
Considerații privind evoluția regimului minorităților naționale în România
Doctrină:
Drept electoral, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...