Administrația publică locală | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Administrația publică -
SECȚIUNEA a 2-a
Administrația publică locală Jurisprudență

ARTICOLUL 120 Principii de bază Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (4)

(1) Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. Jurisprudență, Reviste (10), Doctrină (1)

(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică. Jurisprudență, Reviste (4)

ARTICOLUL 121 Autorități comunale și orășenești Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (4)

(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii. Jurisprudență, Reviste (11)

(2) Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (1)

(3) Autoritățile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Reviste (1)

ARTICOLUL 122 Consiliul județean Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (4)

(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii. Reviste (3)

ARTICOLUL 123 Prefectul Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (5)

(1) Guvernul numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București. Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (2)

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (13)

(3) Atribuțiile prefectului se stabilesc prin lege organică. Jurisprudență, Reviste (1)

(4) Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

(5) Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept. Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (3)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul reglementării 
    La nivelul fiecărui stat există două tipuri de organe administrative: organele administrației publice centrale, competente la nivelul întregii țări și organele administrației publice locale, a căror competență este limitată la unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese și funcționează. Cele două tipuri de administrații nu sunt rupte una de cealaltă, între ele existând legături strânse, pe care le impune caracterul de stat național, unitar și indivizibil al statului român. În egală măsură, între ele există și delimitări necesare și legitime, determinate de faptul că la baza organizării și funcționării administrației publice locale se află principiul constituțional al autonomiei locale (V. Prisăcaru, Tratat de drept administrativ român. Partea generală, ed. a 3-a, p.748). [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Sub aspectul organizării administrativ-teritoriale, așa cum am văzut, România este organizată în județe, orașe și comune, iar autoritățile publice administrative din aceste unități funcționează pe baza principiilor descentralizării, autonomiei locale și al deconcentrării serviciilor publice locale (a se vedea art. 120 din Constituție). [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    În plus, în acord cu standardele europene, art. 120 din Constituție consacrat principiilor de bază aplicabile administrației publice locale este completat cu un nou alineat potrivit căruia: „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au opondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică”. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Istoricul reglementării 

    La nivelul fiecărui stat există două tipuri de organe administrative: organele administrației publice centrale, cu atribuții la nivelul întregii țări și organele administrației publice locale, a căror competență este limitată la unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese și funcționează. Cele două tipuri de administrații nu sunt rupte una de cealaltă, între ele existând legături strânse, pe care le impune caracterul de stat național, unitar și indivizibil al statului român. În egală măsură, există și delimitări necesare și legitime, determinate de faptul că la baza organizării și funcționării administrației publice locale se află principiul constituțional al autonomiei locale (V. Prisăcaru, Tratat de drept administrativ român. Partea generală, ed. a 3-a, p. 748). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul reglementării 
    La nivelul fiecărui stat există două tipuri de organe administrative: organele administrației publice centrale, competente la nivelul întregii țări și organele administrației publice locale, a căror competență este limitată la unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese și funcționează. Cele două tipuri de administrații nu sunt rupte una de cealaltă, între ele existând legături strânse, pe care le impune caracterul de stat național, unitar și indivizibil al statului român. În egală măsură, între ele există și delimitări necesare și legitime, determinate de faptul că la baza organizării și funcționării administrației publice locale se află principiul constituțional al autonomiei locale (V. Prisăcaru, Tratat de drept administrativ român. Partea generală, ed. a 3-a, p.748). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Organizare și funcționare
Statutul deputaților și al senatorilor
Legiferarea
Administrația publică centrală de specialitate
Administrația publică locală
Instanțele judecătorești
Ministerul Public
Consiliul Superior al Magistraturii
Reviste:
Atribuțiile Prefectului în contextul descentralizării și deconcentrării administrative
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Atribuțiile Prefectului în contextul descentralizării și deconcentrării administrative
Despre încetarea mandatului de ales local, raportată la fuziunea partidelor politice
Aspecte cu privire la descentralizarea competențelor autorităților administrației publice. Dihotomia local-central, rezultată din descentralizarea competențelor autorităților administrației publice, nu poate fi opusă însuși legiuitorului/Certain aspects regarding the decentralization of the public administration authorities‘ duties. The local-centralized dichotomy, resulting pursuant to the decentralization of the public administration authorities‘ duties, cannot be held against the legislation as such
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2018
Regimul juridic al validării mandatului consilierilor locali/județeni - între stabilitate și dorința de schimbare
Regimul juridic al validării mandatului consilierilor locali/județeni - între stabilitate și dorința de schimbare
Controlul de tutelă administrativă exercitat de către prefect și acțiunea în contencios administrativ exercitată de către prefect în contextul Constituției revizuite, al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și al Codului administrativ aprobat prin O.U.G. nr. 57/2019
Doctrină:
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac, ediția 3
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
;
se încarcă...