Administrația publică | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice -
CAPITOLUL V
Administrația publică Jurisprudență, Reviste (1)

SECȚIUNEA 1 Administrația publică centrală de specialitate Reviste (1)

ARTICOLUL 116 Structura Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (5)

(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului. Jurisprudență

(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome. Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

ARTICOLUL 117 Înființarea Reviste (4), Doctrină (2)

(1) Ministerele se înființează, se organizează și funcționează potrivit legii. Doctrină (1)

(2) Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

(3) Autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică. Jurisprudență, Reviste (10), Doctrină (1)

ARTICOLUL 118 Forțele armate Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (2)

(1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii.

(2) Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică. Jurisprudență, Reviste (7)

(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și celorlalte componente ale forțelor armate stabilite potrivit legii. Reviste (2)

(4) Organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale este interzisă.

(5) Pe teritoriul României pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străine numai în condițiile legii sau ale tratatelor internaționale la care România este parte.

ARTICOLUL 119 Consiliul Suprem de Apărare a Țării Jurisprudență, Reviste (15), Doctrină (3)

Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii.

SECȚIUNEA a 2-a Administrația publică locală Jurisprudență

ARTICOLUL 120 Principii de bază Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (4)

(1) Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. Jurisprudență, Reviste (10), Doctrină (1)

(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică. Jurisprudență, Reviste (4)

ARTICOLUL 121 Autorități comunale și orășenești Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (4)

(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii. Jurisprudență, Reviste (11)

(2) Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (1)

(3) Autoritățile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Reviste (1)

ARTICOLUL 122 Consiliul județean Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (4)

(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii. Reviste (3)

ARTICOLUL 123 Prefectul Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (5)

(1) Guvernul numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București. Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (2)

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (13)

(3) Atribuțiile prefectului se stabilesc prin lege organică. Jurisprudență, Reviste (1)

(4) Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

(5) Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept. Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (3)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Noțiune, istoric 
    Modul de organizare administrativă a unui stat este unul din elementele care îi dau identitate. El este influențat de mai mulți factori, între care se regăsesc particularitățile naționale și este rodul unei lungi evoluții istorice (D. Apostol Tofan, Instituții administrative europene, p. 84). Din punct de vedere al modului de redactare, opțiunea legiuitorului constituant român nu este singulară în peisajul constituțional european și internațional. Dacă analizăm constituțiile altor state, vom constata că multe din ele cuprind părți consacrate reglementării administrației publice, împreună cu celelalte autorități executive sau separat (Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda). Există și state ale căror Constituții reglementează exclusiv Guvernul, rezervând legii reglementarea celorlalte componente ale puterii executive (Belgia, Franța, Luxemburg, Spania), precum și situații izolate, în care nici măcar organizarea și funcționarea Guvernului nu se bucură de o reglementare constituțională, cum este Danemarca (L. Coman Kund, Administrația publică de nivel intermediar în dreptul comparat și în dreptul românesc, p. 71). [ Mai mult... ] 

Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
    În acest context, trebuie subliniat faptul că, potrivit art. 116 din Constituție, ministerele sunt în subordinea Guvernului, iar în sfera organelor de specialitate nu pot fi cuprinse decât autoritățile administrative autonome, care se află doar sub controlul general al Parlamentului. [ Mai mult... ] 

Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac, ediția 3
    Potrivit art. 116 din Legea fundamentală, administrația publică centrală de specialitate este formată din ministere care se organizează numai în subordinea Guvernului și alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori aministerelor sau ca autorități administrative autonome; [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Astfel, potrivit art. 116 din Constituția republicată, ministerele se pot organiza numai în subordinea Guvernului, iar organele centrale de specialitate se pot organiza: în subordinea Guvernului, în subordinea ministerelor ori ca autorități administrative autonome. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Noțiune, evoluție istorică 

    Modul de organizare administrativă a unui stat este unul din elementele care îi dau identitate. El este influențat de mai mulți factori, între care se regăsesc particularitățile naționale și este rodul unei lungi evoluții istorice (D. Apostol Tofan, Instituții administrative europene, p. 84). Din punct de vedere al modului de redactare, opțiunea legiuitorului constituant român nu este singulară în peisajul constituțional european și internațional. Dacă analizăm constituțiile altor state, vom constata că multe din ele cuprind părți consacrate reglementării administrației publice, împreună cu celelalte autorități executive sau separat (Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda). Există și state ale căror Constituții reglementează exclusiv Guvernul, rezervând legii reglementarea celorlalte componente ale puterii executive (Belgia, Franța, Luxemburg, Spania), precum și situații izolate, în care nici măcar organizarea și funcționarea Guvernului nu se bucură de o reglementare constituțională, cum este Danemarca (L. Coman Kund, Administrația publică de nivel intermediar în dreptul comparat și în dreptul românesc, p. 71). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dispoziții comune
Drepturile și libertățile fundamentale
Îndatoririle fundamentale
Avocatul Poporului
Parlamentul
Președintele României
Guvernul
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administrația publică
Autoritatea judecătorească
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Atribuțiile Prefectului în contextul descentralizării și deconcentrării administrative
Despre eficiența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării ca autoritate administrativă autonomă
Stabilitate legislativă și codificare în administrația publică
4. Principiul bicameralismului. Dezvoltări și statuări de principiu în jurisprudența Curții Constituționale și în doctrină
Atribuțiile Prefectului în contextul descentralizării și deconcentrării administrative
Reglementarea aprobării tacite în contextul legislativ actual
Autorități publice vs. instituții publice/instituțiile de interes și utilitate publică. Delimitări conceptuale
Revista Curierul Judiciar nr. 4/2019
Doctrină:
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac, ediția 3
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
;
se încarcă...