Timpul de muncă | Codul Muncii

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Timpul de muncă și timpul de odihnă -
CAPITOLUL I
Timpul de muncă

SECȚIUNEA 1 Durata timpului de muncă

Art. 108. - Modificări (1), Referințe în jurisprudență (4), Reviste (1), Doctrină (3), Librăria Indaco (1)

Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl folosește pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă.

Art. 109. - Referințe în jurisprudență (8), Reviste (4), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (5), Reviste (1)

(2) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână. Doctrină (2)

Art. 110. - Referințe în jurisprudență (2), Reviste (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Referințe în jurisprudență (1)

(2) În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

Art. 111. - Modificări (1), Referințe în jurisprudență (8), Reviste (8), Doctrină (2), Librăria Indaco (2)

(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1)

(2) Când munca se efectuează în schimburi, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi și peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă maximă de 3 săptămâni, să nu depășească 8 ore pe zi sau 48 de ore pe săptămână. Modificări (2), Referințe în jurisprudență (2)

(3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. Modificări (1)

Art. 112. - Referințe în jurisprudență (6), Reviste (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore. Reviste (1)

(2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore. Jurisprudență relevantă (1)

Art. 113. - Referințe în jurisprudență (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum și în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern.

(2) Programul de lucru inegal poate funcționa numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă. Jurisprudență relevantă (1)

Art. 114. - Reviste (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (2)

Programul de muncă și modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoștință salariaților și sunt afișate la sediul angajatorului. Referințe în jurisprudență (1)

Art. 115. - Referințe în jurisprudență (4), Reviste (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, dacă această posibilitate este prevăzută în contractele colective de muncă aplicabile la nivelul angajatorului sau, în absența acestora, în regulamentele interne. Modificări (1)

(2) Programele individualizate de muncă presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncă.

(3) Durata zilnică a timpului de muncă este împărțită în două perioade: o perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă și o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul își alege orele de sosire și de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic.

(4) Programul individualizat de muncă poate funcționa numai cu respectarea dispozițiilor art. 109 și 111.

Art. 116. - Referințe în jurisprudență (5), Reviste (3), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

Angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat și de a supune controlului inspecției muncii această evidență ori de câte ori este solicitat.

SECȚIUNEA a 2-a Munca suplimentară

Art. 117. - Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (20), Reviste (6), Doctrină (4), Librăria Indaco (2)

(1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 109, este considerată muncă suplimentară. Referințe în jurisprudență (4), Reviste (4)

(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident. Reviste (3), Doctrină (1)

Art. 118. - Modificări (1), Referințe în jurisprudență (10), Reviste (3), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) La solicitarea angajatorului salariații pot efectua muncă suplimentară cu respectarea prevederilor art. 111. Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1)

(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor alin. (1) este interzisă. Referințe în jurisprudență (1)

Art. 119. - Modificări (1), Derogări (1), Referințe în jurisprudență (20), Reviste (5), Doctrină (3), Librăria Indaco (1)

(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia. Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (9), Reviste (3)

(2) În aceste condiții salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. Referințe în jurisprudență (1)

Art. 120. - Referințe în jurisprudență (17), Reviste (3), Doctrină (3), Librăria Indaco (1)

(1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 119 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. Referințe în jurisprudență (5), Reviste (3)

(2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condițiile prevăzute la alin. (1), se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Referințe în jurisprudență (18), Reviste (3)

Art. 121. - Referințe în jurisprudență (2), Doctrină (4), Librăria Indaco (2)

Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară.

SECȚIUNEA a 3-a Munca de noapte

Art. 122. - Referințe în jurisprudență (8), Reviste (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1)

(2) Durata normală a muncii de noapte nu va depăși 8 ore într-o perioadă de 24 de ore. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1), Reviste (1)

(3) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă. Reviste (1)

Art. 123. - Modificări (2), Referințe în jurisprudență (5), Reviste (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

Salariații care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată.

Art. 124. - Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Salariații care urmează să desfășoare cel puțin 3 ore de muncă de noapte sunt supuși unui examen medical gratuit înainte de începerea activității și după aceea, periodic. Modificări (1)

(2) Condițiile de efectuare a examenului medical și periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sănătății și familiei.

(3) Salariații care desfășoară muncă de noapte și au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta vor fi trecuți la o muncă de zi pentru care sunt apți.

Art. 125. - Referințe în jurisprudență (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (2)

(1) Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă de noapte. Referințe în jurisprudență (1)

(2) Femeile gravide, lăuzele și cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

SECȚIUNEA a 4-a Norma de muncă

Art. 126. - Referințe în jurisprudență (4), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

Norma de muncă exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operațiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condițiile unor procese tehnologice și de muncă determinate. Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desfășurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă.

Art. 127. - Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

Norma de muncă se exprimă, în funcție de caracteristicile procesului de producție sau de alte activități ce se normează, sub formă de norme de timp, norme de producție, norme de personal, sferă de atribuții sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei activități.

Art. 128. - Referințe în jurisprudență (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (2)

Normarea muncii se aplică tuturor categoriilor de salariați.

Art. 129. - Modificări (1), Referințe (1), Referințe în jurisprudență (5), Reviste (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Normele de muncă se elaborează de către angajator cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanților salariaților. Modificări (1)

(2) În situația în care normele de muncă nu mai corespund condițiilor tehnice în care au fost adoptate sau nu asigură un grad complet de ocupare a timpului normal de muncă, acestea vor fi supuse unei reexaminări.

(3) Procedura de reexaminare, precum și situațiile concrete în care poate interveni se stabilesc prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
    Deși Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru nu prevede o durată normală a timpului de lucru, stabilește că, pentru asigurarea protejării securității și sănătății lucrătorilor, perioada de lucru săptămânală va fi limitată prin regulamente sau prevederi administrative ori prin contracte colective. Începând cu 1990, România a trecut la săptămâna de lucru de 5 zile, prin adoptarea Decretului-Lege nr. 95/1990 privind trecerea la săptămâna de lucru de 5 zile în unitățile de stat, principiul celor 8 ore/zi și 40 de ore/săptămână fiind înscris în contractele colective de muncă unice încheiate la nivel național. [ Mai mult... ] 

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
    Deși Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru nu prevede o durată normală a timpului de lucru, stabilește că, pentru asigurarea protejării securității și sănătății lucrătorilor, perioada de lucru săptămânală va fi limitată prin regulamente sau prevederi administrative ori prin contracte colective. Începând cu 1990, România a trecut la săptămâna de lucru de 5 zile, prin adoptarea Decretului-Lege nr. 95/1990 privind trecerea la săptămâna de lucru de 5 zile în unitățile de stat, principiul celor 8 ore/zi și 40 de ore/săptămână fiind înscris în contractele colective de muncă unice încheiate la nivel național. [ Mai mult... ] 

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
    Deși Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru nu prevede o durată normală a timpului de lucru, stabilește că, pentru asigurarea protejării securității și sănătății lucrătorilor, perioada de lucru săptămânală va fi limitată prin regulamente sau prevederi administrative ori prin contracte colective. Începând cu 1990, România a trecut la săptămâna de lucru de 5 zile, prin adoptarea Decretului-Lege nr. 95/1990 privind trecerea la săptămâna de lucru de 5 zile în unitățile de stat, principiul celor 8 ore/zi și 40 de ore/săptămână fiind înscris în contractele colective de muncă unice încheiate la nivel național. [ Mai mult... ] 

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
    Deși Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru nu prevede o durată normală a timpului de lucru, stabilește că, pentru asigurarea protejării securității și sănătății lucrătorilor, perioada de lucru săptămânală va fi limitată prin regulamente sau prevederi administrative ori prin contracte colective. Începând cu 1990, România a trecut la săptămâna de lucru de 5 zile, prin adoptarea Decretului-Lege nr. 95/1990 privind trecerea la săptămâna de lucru de 5 zile în unitățile de stat, principiul celor 8 ore/zi și 40 de ore/săptămână fiind înscris în contractele colective de muncă unice încheiate la nivel național. [ Mai mult... ] 

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
    Deși Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru nu prevede o durată normală a timpului de lucru, stabilește că, pentru asigurarea protejării securității și sănătății lucrătorilor, perioada de lucru săptămânală va fi limitată prin regulamente sau prevederi administrative ori prin contracte colective. Începând cu 1990, România a trecut la săptămâna de lucru de 5 zile, prin adoptarea Decretului-Lege nr. 95/1990 privind trecerea la săptămâna de lucru de 5 zile în unitățile de stat, principiul celor 8 ore/zi și 40 de ore/săptămână fiind înscris în contractele colective de muncă unice încheiate la nivel național. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Muncii:
Principii fundamentale
Încheierea contractului individual de muncă
Executarea contractului individual de muncă
Modificarea contractului individual de muncă
Suspendarea contractului individual de muncă
Încetarea contractului individual de muncă
Contractul individual de muncă pe durată determinată
Munca prin agent de muncă temporară
Contractul individual de muncă cu timp parțial
Munca la domiciliu
Timpul de muncă
Repausuri periodice
Concediile
Dispoziții generale
Salariul minim garantat
Plata salariului
Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale
Protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia
Reguli generale
Comitetul de securitate și sănătate în muncă
Protecția salariaților prin servicii medicale
Reviste:
Articolul 104 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură. Politica socială. Protecția securității și a sănătății lucrătorilor. Directiva 2003/88/CE. Organizarea timpului de lucru. Noțiunea «timp de lucru». Noțiunea «timp de lucru maxim săptămânal». Pădurar care, potrivit contractului său de muncă și contractului colectiv aplicabil, are un program de lucru flexibil de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Reglementare națională potrivit căreia pădurarul poartă răspunderea pentru orice prejudiciu produs în cadrul cantonului silvic aflat în gestiunea sa. Calificare. Efect al orelor suplimentare asupra remunerației și a indemnizațiilor persoanei în cauză
Ore suplimentare. Solicitarea expresă a angajatorului. Compensare ore suplimentare. Solicitare expresă a salariatului
Inexistența unei solicitări scrise a angajatorului pentru efectuarea muncii suplimentare. Posibilitatea remunerării muncii suplimentare impusă de un volum mare de activitate
Competența materială. Plata spor de vechime. Condițiile de plată a orelor suplimentare și compensarea concediului de odihnă
Interdicții temporare de concediere. Incapacitatea temporară de muncă a salariatului. Prestarea muncii suplimentare
Accident de muncă/accident de traseu. Daune morale. Daune materiale
Accident de muncă. Calificare. Despăgubiri. Prejudiciu material. Prejudiciu moral. Plată muncă suplimentară
Propuneri de flexibilizare, în continuare, a reglementărilor din codul muncii referitoare la raporturile de muncă
Proces-verbal de control I.T.M. Acordarea sporului la salariu pentru munca prestată de salariați sâmbătă
Clauze specifice în contractul individual de muncă
Doctrină:
Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Derularea corectă a raporturilor de muncă. Probleme. Soluții. Modele. Exemple, ediția 1
Derularea corectă a raporturilor de muncă. Probleme. Soluții. Modele. Exemple, ediția 1
Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
Referințe în cărți:
Codul muncii. Comentat și adnotat
Drept comunitar al muncii. Transpunerea în dreptul muncii român
Codul muncii. Legislație conexă și jurisprudență
;
se încarcă...