Concediul de odihnă anual și alte concedii ale salariaților | Codul Muncii

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Timpul de muncă și timpul de odihnă - Concediile -
SECȚIUNEA 1
Concediul de odihnă anual și alte concedii ale salariaților

Art. 139. - Referințe în jurisprudență (18), Reviste (2), Doctrină (4), Librăria Indaco (1)

(1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților. Referințe în jurisprudență (5), Reviste (1)

(2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări. Referințe în jurisprudență (1)

Art. 140. - Referințe în jurisprudență (3), Doctrină (4), Librăria Indaco (1)

(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Referințe în jurisprudență (7)

(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil, este prevăzută în contractul individual de muncă și se acordă proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (7)

(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

(4) Durata concediului de odihnă anual pentru salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat. Respingeri de neconstituționalitate (1), Reviste (1)

Art. 141. - Referințe în jurisprudență (12), Reviste (2), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. Referințe în jurisprudență (1), Reviste (1)

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.

(3) Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârșitul anului următor, tuturor salariaților care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul. Referințe în jurisprudență (5), Reviste (1)

(4) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă. Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe în jurisprudență (27), Reviste (3)

Art. 142. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (11), Doctrină (4), Librăria Indaco (1)

Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare. Referințe în jurisprudență (3)

Art. 143. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (3), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor. Referințe în jurisprudență (1)

(2) Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.

(3) Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioadă care nu poate fi mai mare de 3 luni. Referințe în jurisprudență (1)

(4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) și (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puțin 60 de zile anterioare efectuării acestuia. Referințe în jurisprudență (1)

(5) În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. Modificări (1)

Art. 144. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (6), Reviste (2), Doctrină (2), Librăria Indaco (2)

Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepția situațiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Art. 145. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (23), Reviste (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (2)

(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (7), Reviste (1)

(2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a veniturilor din luna/lunile în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (8), Reviste (2)

(3) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu. Referințe în jurisprudență (6)

Art. 146. - Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1), Doctrină (3), Librăria Indaco (2)

(1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.

(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența salariatului la locul de muncă. În acest caz angajatorul are obligația de a suporta toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă. Referințe în jurisprudență (1)

Art. 147. - Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. Reviste (1)

(2) Evenimentele familiale deosebite și numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Art. 148. - Referințe în jurisprudență (1), Doctrină (2), Librăria Indaco (1)

(1) Pentru rezolvarea unor situații personale salariații au dreptul la concedii fără plată.

(2) Durata concediului fără plată se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
    Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru prevede că statele sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a se asigura că fiecare lucrător are dreptul la un concediu anual plătit de cel puțin patru săptămâni, așa cum este prevăzut în legislația și/sau practica națională. 
    Principiul enunțat în cadrul alin. (2) trebuie interpretat ca fiind de largă aplicabilitate, întrucât salariatului însuși îi este interzisă renunțarea sau cedarea dreptului la concediu anual de odihnă. În consecință, clauzele unor contracte colective sau individuale de muncă prin care se renunță sau se limitează, în orice mod, dreptul la concediu anual de odihnă sunt nule. De altfel, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevede, în cadrul art. 59 alin. (5), că orice convenție prin care se renunță total sau în parte la dreptul la concediul de odihnă este interzisă. [ Mai mult... ] 

Derularea corectă a raporturilor de muncă. Probleme. Soluții. Modele. Exemple, ediția 1
    Art. 139 Codul muncii [ Mai mult... ] 

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
    Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru prevede că statele sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a se asigura că fiecare lucrător are dreptul la un concediu anual plătit de cel puțin patru săptămâni, așa cum este prevăzut în legislația și/sau practica națională. 
    Principiul enunțat în cadrul alin. (2) trebuie interpretat ca fiind de largă aplicabilitate, întrucât salariatului însuși îi este interzisă renunțarea sau cedarea dreptului la concediu anual de odihnă. În consecință, clauzele unor contracte colective sau individuale de muncă prin care se renunță sau se limitează, în orice mod, dreptul la concediu anual de odihnă sunt nule. De altfel, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevede, în cadrul art. 59 alin. (5), că orice convenție prin care se renunță total sau în parte la dreptul la concediul de odihnă este interzisă. [ Mai mult... ] 

Derularea corectă a raporturilor de muncă. Probleme. Soluții. Modele. Exemple, ediția 1
    Art. 139 Codul muncii [ Mai mult... ] 

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
    Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru prevede că statele sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a se asigura că fiecare lucrător are dreptul la un concediu anual plătit de cel puțin patru săptămâni, așa cum este prevăzut în legislația și/sau practica națională. 
    Principiul enunțat în cadrul alin. (2) trebuie interpretat ca fiind de largă aplicabilitate, întrucât salariatului însuși îi este interzisă renunțarea sau cedarea dreptului la concediu anual de odihnă. În consecință, clauzele unor contracte colective sau individuale de muncă prin care se renunță sau se limitează, în orice mod, dreptul la concediu anual de odihnă sunt nule. De altfel, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevede, în cadrul art. 59 alin. (5), că orice convenție prin care se renunță total sau în parte la dreptul la concediul de odihnă este interzisă. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Muncii:
Dreptul la preaviz
Controlul și sancționarea concedierilor nelegale
Demisia
Durata timpului de muncă
Munca suplimentară
Munca de noapte
Norma de muncă
Pauza de masă și repausul zilnic
Repausul săptămânal
Sărbătorile legale
Concediul de odihnă anual și alte concedii ale salariaților
Concediile pentru formare profesională
Reviste:
Concediere. Abatere disciplinară. Descrierea faptei - condiții
Zile de sărbători legale - imposibilitatea întreruperii activității // Public holidays - the impossibility of ceasing work activity
Despre concediul de odihnă al salariaților din România
Invocarea efectului direct al Directivei nr. 2003/88/CE anterior modificării art. 145 alin. (2) din Codul muncii într-un litigiu având ca obiect plata indemnizației de concediu
UPDATE: Câte zile libere mai avem în 2018?
OPINIE: Durata concediului de odihnă anual pentru salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial
încetare contract prin acordul părților. Lipsa formei scrise. Condiții. Forța probantă a mențiunilor din carnetul de muncă
Obligația de fidelitate. Neconcurență. Contract de împrumut. Abatere disciplinară. Demisie. Condiții. Forma scrisă
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2017
Studiu de caz- Plata salariului pe durata timpului în care s-a prestat munca exonerează angajatorul de compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat?
Doctrină:
Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
Derularea corectă a raporturilor de muncă. Probleme. Soluții. Modele. Exemple, ediția 1
Derularea corectă a raporturilor de muncă. Probleme. Soluții. Modele. Exemple, ediția 1
Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
Referințe în cărți:
Codul muncii. Comentat și adnotat
Drept comunitar al muncii. Transpunerea în dreptul muncii român
Codul muncii. Legislație conexă și jurisprudență
;
se încarcă...