Art 248 Dispoziții generale | Codul Muncii

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Conflictele de muncă - Dispoziții generale -
Art. 248.
- Modificări (1), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (10), Reviste (3), Doctrină (3), Librăria Indaco (1)

(1) Conflictul de muncă reprezintă orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă. Referințe în jurisprudență (1), Reviste (2), Doctrină (3)

(2) Conflictele de muncă ce au ca obiect stabilirea condițiilor de muncă cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariaților, denumite conflicte de interese.

(3) Conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații decurgând din legi ori din alte acte normative, precum și din contractele colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaților, denumite conflicte de drepturi. Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (5), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
    §1. Conținutul și trăsăturile conflictului de muncă 
    Codul muncii definește în termeni sintetici conținutul și trăsăturile conflictului de muncă. În principiu, prevederile sale reiterează generic principalele aspecte ale conflictului de muncă așa cum erau reglementate prin legislația specială, adoptată anterior intrării sale în vigoare. Ne referim, desigur, și cu precădere la Legea nr. 168/1999. Astfel, în legislația specială (Legea nr. 168/1999) conflictul de muncă este definit drept neînțelegerile dintre salariați și unitățile în care sunt încadrați. Această formulare diferă substanțial de cea avansată de Codul muncii care se referă la partenerii sociali ca potențiali adversari într-un conflict de muncă. Ca atare, rezultă că legiuitorul a dorit să extindă obiectul juridic al conflictului de muncă și la reprezentanții tradiționali ai salariaților și angajatorilor, respectiv la sindicate și asociații patronale. [ Mai mult... ] 

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
    §1. Conținutul și trăsăturile conflictului de muncă 
    Codul muncii definește în termeni sintetici conținutul și trăsăturile conflictului de muncă. În principiu, prevederile sale reiterează generic principalele aspecte ale conflictului de muncă așa cum erau reglementate prin legislația specială, adoptată anterior intrării sale în vigoare. Ne referim, desigur, și cu precădere la Legea nr. 168/1999. Astfel, în legislația specială (Legea nr. 168/1999) conflictul de muncă este definit drept neînțelegerile dintre salariați și unitățile în care sunt încadrați. Această formulare diferă substanțial de cea avansată de Codul muncii care se referă la partenerii sociali ca potențiali adversari într-un conflict de muncă. Ca atare, rezultă că legiuitorul a dorit să extindă obiectul juridic al conflictului de muncă și la reprezentanții tradiționali ai salariaților și angajatorilor, respectiv la sindicate și asociații patronale. [ Mai mult... ] 

Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
    „Textul art. 281 Codul muncii atribuie, limitativ, jurisdicției muncii, două categorii de litigii prevăzute expres în cuprinsul acestui cod. Prima circumscrie conflictele de muncă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă sau, după caz, colective de muncă. În sensul art. 248 alin. (1) Codul muncii, asemenea conflicte își au izvorul în raporturile de muncă. A doua categorie se referă la cererile privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, deduse din reglementările privind dialogul social, cuprinse în Titlul VII al Codului muncii. Or, în speță, litigiul, prin obiectul său, vizează raportul de mandat tacit prevăzut de art. 28 din Legea sindicatelor. Cum un asemenea raport, prin definiție, conținut și efecte, nu este un raport de muncă și nici un raport juridic dintre partenerii sociali, ci, eminamente, un raport de drept civil, guvernat de dispozițiile art. 1532 și urm. C. civ.., rezultă că, material, competența aparține instanței civile, și nu jurisdicției muncii. Ca urmare, în baza art. 1 pct. 1 și art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.., este dată competența judecătoriei, considerent pentru care va fi respins recursul pârâtului”. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    Conflictele de drepturi sunt acele conflicte de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații decurgând din legi sau alte acte normative, precum și din contractele colective sau individuale de muncă art. 248 alin. (3) Codul muncii și art. 5 din Legea nr. 168/1999]. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Muncii:
Art 238 Contractele colective de muncă
Art 239 Contractele colective de muncă
Art 240 Contractele colective de muncă
Art 241 Contractele colective de muncă
Art 242 Contractele colective de muncă
Art 243 Contractele colective de muncă
Art 244 Contractele colective de muncă
Art 245 Contractele colective de muncă
Art 246 Contractele colective de muncă
Art 247 Contractele colective de muncă
Art 248 Dispoziții generale
Art 249 Dispoziții generale
Art 250 Greva
Art 251 Greva
Art 252 Greva
Art 253 Greva
Art 254 Inspecția Muncii
Art 255 Inspecția Muncii
Art 256 Inspecția Muncii
Art 257 Regulamentul intern
Art 258 Regulamentul intern
Reviste:
Desfacere disciplinară a contractului individual de muncă. Condiții de formă ale deciziei de concediere. Lipsa descrierii faptelor care constituie abatere disciplinară. Problema prejudiciului moral. Admitere apel
Aspecte specifice concedierii în cazul angajatorului persoană juridică aflat în procedură de insolvență. Privire specială asupra dispozițiilor art. 60 alin. (2) din Codul muncii
Salarii plătite din fonduri europene. Nulitatea contractului individual de muncă. Pretenție formulată după încetarea raporturilor juridice de muncă. Prescripția extinctivă a dreptului material la acțiune
Soluționarea acțiunii salariatului împotriva sindicatului, care l-a reprezentat într-un litigiu de muncă. Competența generală, materială și teritorială a instanței de judecată
în ce cazuri poate angajatorul să diminueze salariul unui angajat?
Doctrină:
Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Referințe în cărți:
Codul muncii. Comentat și adnotat
;
se încarcă...