Guvernul României

Ordonanța de urgență nr. 45/2003 privind finanțele publice locale

Modificări (4), Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe (4), Derogări (2), Reviste (1), Jurisprudență, Practică judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 ianuarie 2004 până la 31 decembrie 2006, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 273/2006.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituție,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Obiectul ordonanței de urgență

Art. 1. -

(1) Prezenta ordonanță de urgență stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale.

(2) Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării:

a) bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București; Practică judiciară (2)

b) bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz;

c) bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral din venituri proprii;

d) bugetului împrumuturilor externe și interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și a altor costuri se asigură din bugetele locale și care provin din: împrumuturi externe contractate de stat și subîmprumutate autorităților administrației publice locale și/sau agenților economici și serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi externe contractate de autoritățile administrației publice locale și garantate de stat; împrumuturi externe și/sau interne contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale; Practică judiciară (2)

e) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Definiții

Art. 2. - Practică judiciară (1)

În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

1. an bugetar - anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie;

2. angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competentă potrivit legii afectează fonduri publice unei anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate;

3. angajament legal - fază în procesul execuției bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice;

4. articol bugetar - subdiviziune a clasificației cheltuielilor bugetare, determinată în funcție de caracterul economic al operațiunilor în care acestea se concretizează și care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acțiunea la care se referă;

5. autorități ale administrației publice locale - consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, ca autorități deliberative, și primarii, președinții consiliilor județene și primarul general al municipiului București, ca autorități executive;

6. buget - document prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor publice;

7. buget local - document prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale;

8. buget local pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București - totalitatea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și bugetului propriu al județului, respectiv ale sectoarelor și al municipiului București;

9. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele și potrivit destinațiilor stabilite prin bugetele respective;

10. clasificație bugetară - gruparea veniturilor și cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie și după criterii unitare;

11. clasificație economică - gruparea cheltuielilor după natura și efectul lor economic;

12. clasificație funcțională - gruparea cheltuielilor după destinația lor, pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activități sau obiective care definesc necesitățile publice;

13. contabil - denumire generică pentru persoana și/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil, care verifică documentele justificative și întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;

14. compartimentul financiar-contabil - structură organizatorică din cadrul instituției publice, în care este organizată execuția bugetară (serviciu, birou, compartiment);

15. consolidare - operațiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în vederea evitării dublei evidențieri a acestora;

16. cotă defalcată - procent stabilit din unele venituri ale bugetului de stat, care se alocă bugetelor locale;

17. credite destinate unor acțiuni multianuale - sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective și altele asemenea, care se desfășoară pe o perioadă mai mare de un an și dau loc la credite de angajament și credite bugetare;

18. credit de angajament - limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exercițiului bugetar, în limitele aprobate;

19. credit bugetar - suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni;

20. cofinanțare - finanțarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv și altele asemenea, parțial prin credite bugetare, parțial prin finanțarea provenită din surse externe;

21. contribuție - prelevare obligatorie a unei părți din veniturile persoanelor fizice și juridice, cu sau fără posibilitatea obținerii unei contraprestații;

22. datorie publică locală - totalitatea obligațiilor de plată, interne și externe, ale autorității administrației publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piața internă și externă de capital;

23. deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce depășește veniturile bugetare într-un an bugetar;

24. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicată trezoreriei statului de către ordonatorul principal de credite, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare și plăți de casă din bugetele locale;

25. dobândă - prețul folosirii temporare a capitalului împrumutat;

26. donație - fonduri bănești sau bunuri materiale primite de o instituție publică de la o persoană juridică sau fizică cu titlu nerambursabil și fără contraprestație;

27. echilibru bugetar - egalitatea dintre veniturile bugetare și cheltuielile bugetare în cadrul unui exercițiu bugetar;

28. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce depășește cheltuielile bugetare într-un an bugetar;

29. execuție bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a plății cheltuielilor aprobate prin buget;

30. execuție de casă a bugetului - complex de operațiuni care se referă la încasarea veniturilor și plata cheltuielilor bugetare;

31. exercițiu bugetar - perioadă egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, se execută și se raportează bugetul;

32. fonduri publice locale - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), precum și cele gestionate în afara bugetului local;

33. fond de risc - fond constituit în afara bugetului local de către autoritățile administrației publice locale din comisioanele suportate de beneficiarii împrumuturilor garantate de către aceste autorități și din alte surse;

34. fond de rulment - partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local, care se constituie la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și se utilizează potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;

35. fond de rezervă bugetară - fond prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale;

36. garanție locală - angajament asumat de o autoritate a administrației publice locale față de instituția creditoare de a plăti acesteia o anumită sumă, în cazul neexecutării obligațiilor de plată de către agenți economici și servicii publice din subordinea acesteia, pentru împrumuturile interne și externe garantate de această autoritate;

37. impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestație imediată, directă și nerambursabilă, pentru satisfacerea necesităților de interes general; Practică judiciară (1)

38. instituții publice - denumire generică ce include comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora;

39. împrumut - suma primită de la un creditor de către o autoritate a administrației publice locale, rambursabilă la un anumit termen (scadență), cu plata unei sume în plus (dobândă) în favoarea creditorului;

40. lichidarea cheltuielilor - fază în procesul execuției bugetare în care se verifică existența angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective;

41. ordonanțarea cheltuielilor - fază în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri și servicii au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată;

42. plata cheltuielilor - fază în procesul execuției bugetare reprezentând actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți;

43. proces bugetar - etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control și raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuție a acestuia;

44. program - o acțiune sau un ansamblu coerent de acțiuni ce se referă la același ordonator principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite și pentru care sunt stabiliți indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obținute, în limitele de finanțare aprobate;

45. registrul datoriei publice locale - documentul care evidențiază situația datoriei publice locale contractate direct, în ordine cronologică, și care are două componente: subregistrul datoriei publice interne locale și subregistrul datoriei publice externe locale;

46. registrul garanțiilor locale - documentul care evidențiază situația garanțiilor locale acordate de autoritățile administrației publice locale, în ordine cronologică, și care are două componente: subregistrul garanțiilor interne locale și subregistrul garanțiilor externe locale;

47. sume defalcate - parte alocată unităților administrativ-teritoriale din unele venituri ale bugetului de stat, în vederea echilibrării bugetelor proprii ale acestora și finanțării unor activități descentralizate sau cheltuieli publice noi, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, ale legii bugetului de stat și legii de rectificare a acestuia;

48. șeful compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupă funcția de conducere a compartimentului financiar-contabil și care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor și de plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplinește aceste atribuții în cadrul unei instituții publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplinește aceste atribuții pe bază de contract, în condițiile legii;

49. taxă - suma plătită de o persoană fizică sau juridică pentru serviciile prestate acesteia de către o instituție publică sau un serviciu public organizat în structura unei autorități a administrației publice locale; Practică judiciară (1)

50. unități administrativ-teritoriale - comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele și municipiul București;

51. vărsământ - modalitate de stingere a obligației legale, prin virarea unei sume de bani, efectuată de un agent economic, o instituție publică, un serviciu public ori o instituție financiară;

52. venituri bugetare - resursele bănești care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c), după caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și cele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b)-d);

53. virare de credite bugetare - operațiune prin care se diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificației bugetare care prezintă disponibilități și se majorează corespunzător o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispozițiilor legale de efectuare a operațiunilor respective.

Veniturile și cheltuielile bugetare

Art. 3. -

(1) Veniturile și cheltuielile bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), precum și celelalte venituri și cheltuieli evidențiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul unității administrativ-teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unității administrativ-teritoriale, care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public în unitatea administrativ-teritorială pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.

(2) Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanțarea funcțiilor administrației publice locale, programelor, proiectelor, activităților, acțiunilor, obiectivelor și a altora asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în legi și alte reglementări, și vor fi angajate și folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.

Autorizarea bugetară/Angajamentele multianuale

Art. 4. -

(1) Prin aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se autorizează, pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile bugetare, după caz.

(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.

(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

(4) Angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii.

(5) Pentru acțiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament și creditele bugetare.

(6) În vederea realizării acțiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

Veniturile și cheltuielile bugetelor locale

Art. 5. -

(1) Veniturile bugetelor locale se constituie din:

a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;

d) donații și sponsorizări.

(2) Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea și evaluarea materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.

(3) Fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinații, respectiv pe acțiuni, activități, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanță cu atribuțiile care revin autorităților administrației publice locale, cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționării lor și în interesul colectivităților locale respective.

(4) Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Descentralizarea unor activități

Art. 6. -

Trecerea de către Guvern, în administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale, a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activități, precum și a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, după cum urmează:

a) în primul an, prin cuprinderea distinctă, în anexă la legea bugetului de stat, a resurselor necesare finanțării cheltuielilor publice transferate sau noilor cheltuieli publice, precum și a criteriilor de repartizare;

b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor alocate unităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor nominalizate distinct prin anexă la legea bugetului de stat.

CAPITOLUL II Principii, reguli și responsabilități

SECȚIUNEA 1 Principii și reguli bugetare

Principiul universalității

Art. 7. -

(1) Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.

(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte.

Principiul publicității

Art. 8. -

Procesul bugetar este deschis și transparent, acesta realizându-se prin:

a) publicarea în presa locală sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale respective a proiectului de buget local și a contului anual de execuție a acestuia;

b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;

c) prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică.

Principiul unității

Art. 9. -

(1) Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale.

(2) Se interzic reținerea și utilizarea de venituri în regim extrabugetar și constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.

Principiul unității monetare

Art. 10. -

Toate operațiunile bugetare se exprimă în moneda națională.

Principiul anualității

Art. 11. -

(1) Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condițiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar.

(2) Toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.

Principiul specializării bugetare

Art. 12. -

Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică și destinația acestora.

Principiul echilibrului

Art. 13. -

Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv.

Reguli bugetare

Art. 14. - Practică judiciară (3)

(1) Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

(2) Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale. Practică judiciară (3)

(3) Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. Practică judiciară (7)

(4) Nici o cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.

(5) După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

SECȚIUNEA a 2-a Competențe și responsabilități în procesul bugetar

Aprobarea și rectificarea bugetelor

Art. 15. -

(1) Bugetele locale și celelalte bugete prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă astfel:

a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe și interne și bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz;

b) bugetele instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, de către consiliile prevăzute la lit. a), în funcție de subordonarea acestora;

c) bugetele instituțiilor publice, finanțate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea acestora, de către conducerea instituției, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite.

(2) Pe parcursul exercițiului bugetar consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificărilor bugetelor locale li se vor aplica aceleași proceduri ca și aprobării inițiale a acestora, cu excepția termenelor din calendarul bugetar.

Rolul, competențele și responsabilitățile autorităților
administrației publice locale

Art. 16. -

Autoritățile administrației publice locale au următoarele competențe și responsabilități în ceea ce privește finanțele publice locale:

a) elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termenele și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonanță de urgență;

b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a altor venituri ale unităților administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condițiile legii;

c) urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;

d) stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenți economici specializați ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităților locale; Modificări (1)

e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale;

f) contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării, la scadență, a obligațiilor de plată rezultate din acestea;

g) garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării, la scadență, a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;

h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență;

i) stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;

j) elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;

k) îndeplinirea și a altor atribuții, competențe și responsabilități prevăzute de dispozițiile legale.

Categorii de ordonatori de credite

Art. 17. -

(1) Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari și ordonatori terțiari.

(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primarii celorlalte unități administrativ-teritoriale.

(3) Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării.

(4) Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.

Rolul ordonatorilor de credite

Art. 18. -

(1) Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și prin bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

(2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 15 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

(3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Responsabilitățile ordonatorilor de credite

Art. 19. - Practică judiciară (2)

(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. Practică judiciară (1)

(2) Ordonatorii de credite răspund de:

a) elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu;

b) urmărirea modului de realizare a veniturilor; Respingeri de neconstituționalitate (1)

c) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și a veniturilor bugetare posibil de încasat;

d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o conduc;

e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice;

g) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;

h) organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale;

i) alte atribuții stabilite de dispozițiile legale.

Controlul financiar preventiv propriu, auditul public
intern și controlul ulterior

Art. 20. -

(1) Controlul financiar preventiv propriu și auditul public intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și privat și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu. Modificări (1)

(2) Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil, cu excepția prevederilor art. 50 alin. (7). Modificări (1)

(3) Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale.

(4) Formarea și utilizarea fondurilor publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi, potrivit legii.

CAPITOLUL III Procesul bugetar

SECȚIUNEA 1 Proceduri privind elaborarea bugetelor

Elaborarea bugetelor

Art. 21. -

Proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se elaborează de către ordonatorii principali de credite, având în vedere:

a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali, pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;

b) politicile fiscale și bugetare, naționale și locale;

c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finanțare sau ale altor acorduri internaționale, semnate și/sau ratificate;

d) politicile și strategiile sectoriale și locale, precum și prioritățile stabilite în formularea propunerilor de buget;

e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;

f) programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective precise și indicatori de rezultate și de eficiență; programele sunt însoțite de estimarea anuală a performanțelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acțiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori preciși, a căror alegere este justificată;

g) programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unității administrativ-teritoriale, în concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local.

Conținutul și structura bugetelor

Art. 22. -

(1) Veniturile și cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificației bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.

(2) Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile, pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate și paragrafe, după caz.

(3) Cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată.

(4) Numărul de salariați, permanenți și temporari, și fondul salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexă la bugetul fiecărei instituții publice. Numărul de salariați aprobat fiecărei instituții publice nu poate fi depășit.

(5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament și duratele de realizare a investițiilor.

(6) Programele se aprobă ca anexe la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2).

(7) Fondurile externe nerambursabile și împrumuturile interne și externe se cuprind în anexe la bugetele locale și se aprobă o dată cu acestea.

(8) Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora, în anexa nr. 2.

Competențe în stabilirea impozitelor și taxelor locale

Art. 23. -

Impozitele și taxele locale se aprobă de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii.

Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe și a
unor bunuri materiale, precum și al sumelor încasate din concesionarea
sau închirierea unor bunuri ori din valorificarea unor bunuri confiscate

Art. 24. -

(1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării ori dezafectării, în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor publice, finanțate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale și se varsă la acestea.

(2) Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte instituții publice constituie venituri ale bugetelor acestora.

(3) Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparținând domeniului public ori privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale. Practică judiciară (1)

(4) Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcție de subordonarea instituțiilor care au dispus confiscarea acestora, în condițiile legii.

Regimul sumelor rezultate din vânzarea unor bunuri aparținând
domeniului privat

Art. 25. -

Sumele încasate din vânzarea, în condițiile legii, a unor bunuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.

Taxe speciale pentru funcționarea unor servicii publice locale

Art. 26. - Practică judiciară (7)

(1) Pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, aprobă taxe speciale. Reviste (1)

(2) Cuantumul taxelor speciale se stabilește anual, iar veniturile obținute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înființarea serviciilor publice locale, precum și pentru finanțarea cheltuielilor de întreținere și funcționare ale acestor servicii.

(3) Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, se vor stabili condițiile și sectoarele de activitate în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare și funcționare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective, modalitățile de consultare și de obținere a acordului persoanelor fizice și juridice beneficiare ale serviciilor respective.

(4) Hotărârile luate de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice și juridice plătitoare vor fi afișate la sediul acestora sau vor fi publicate în presă.

(5) Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestație în termen de 15 zile de la afișarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite. Practică judiciară (2)

(6) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. Practică judiciară (3), Reviste (1)

(7) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înființate, iar contul de execuție al acestora se aprobă de consiliul local, județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz.

Activități de natură economică

Art. 27. -

(1) Serviciile publice de interes local care desfășoară activități de natură economică au obligația calculării, înregistrării și recuperării uzurii fizice și morale a mijloacelor fixe aferente acestor activități, prin tarif sau preț, potrivit legii.

(2) Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se colectează într-un cont distinct, deschis la unitățile trezoreriei statului, în afara bugetului, se utilizează pentru realizarea de investiții în domeniul respectiv și se evidențiază distinct în programul de investiții, ca sursă de finanțare a acestora. Modificări (1)

(3) Activitățile de natură economică pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Cote defalcate din impozitul pe venit

Art. 28. -

(1) Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 36% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al județului și 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului. Modificări (1), Practică judiciară (1)

(2) În execuție, cota de 17% se alocă de către direcțiile de specialitate din aparatul propriu al consiliilor județene, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului, proporțional cu sumele repartizate și aprobate în acest scop în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 29 alin. (3). Modificări (1)

(3) Cota de 63% din impozitul pe venit, pentru municipiul București, se repartizează, în termenul prevăzut la alin. (1), astfel: 18% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului București, 36,5% la bugetul propriu al municipiului București și 8,5% într-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului General al Municipiului București pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor și municipiului București. Modificări (1)

(4) În execuție, cota de 8,5% se alocă de către direcția de specialitate din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului București, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor și municipiului București, proporțional cu sumele repartizate și aprobate în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 29 alin. (5). Modificări (1)

(5) În situații deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.

(6) Operațiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit, prevăzute la alin. (1) și (3), se efectuează de Ministerul Finanțelor Publice prin direcțiile generale ale finanțelor publice.

(7) Plătitorii de impozite și taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajați sunt obligați să solicite înregistrarea fiscală a acestora, ca plătitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află punctul de lucru. Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data înființării, pentru punctele de lucru nou-înființate. Plătitorii de impozite și taxe prevăzuți la acest alineat au obligația să organizeze evidența contabilă corespunzătoare pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii calculat, reținut și vărsat. Practică judiciară (1)

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Art. 29. -

(1) Pentru finanțarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum și pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București.

(2) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, vor fi repartizate pe județe, în funcție de următoarele criterii:

a) capacitatea financiară calculată în funcție de impozitul pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 70% din sumele defalcate;

b) suprafața județului, în proporție de 30% din sumele defalcate.

(3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, și din cota de 17% prevăzută la art. 28 alin. (2), o cotă de 25% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii prin hotărâre a consiliului județean, după consultarea primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice, în funcție de următoarele criterii: Modificări (1), Practică judiciară (1)

a) capacitatea financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 30%;

b) suprafața unității administrativ-teritoriale, în proporție de 30%;

c) populația unității administrativ-teritoriale, în proporție de 25%;

d) alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului județean, în proporție de 15%, care să asigure cu prioritate susținerea programelor cu finanțare externă, care necesită cofinanțare locală.

(4) Consultarea primarilor se face de către o comisie constituită la nivelul fiecărui județ, formată din:

a) președintele consiliului județean, în calitate de reprezentant al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România;

b) prefectul județului;

c) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Municipiilor din România;

d) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Orașelor din România;

e) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Comunelor din România;

f) directorul general al direcției generale a finanțelor publice județene.

(5) Pentru municipiul București, din cota de 8,5% prevăzută la art. 28 alin. (4) se alocă o cotă de 25% pentru bugetul propriu al municipiului București, iar diferența se repartizează pe sectoarele municipiului București, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, după consultarea primarilor de sector și cu asistența tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice, în funcție de aceleași criterii prevăzute la alin. (3). Modificări (1)

Transferuri consolidabile pentru bugetele locale

Art. 30. -

(1) Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiții finanțate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie și Guvernul, potrivit legii, și se aprobă anual, în poziție globală, prin legea bugetului de stat.

(2) Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum și din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanțarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes național, județean sau local.

Colaborare, cooperare, asociere, înfrățire, aderare

Art. 31. -

(1) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări și servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizează pe bază de convenții sau contracte de asociere, în care se prevăd și sursele de finanțare reprezentând contribuția fiecărei autorități a administrației publice locale implicate. Convențiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite, în condițiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare ori asociere. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(2) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public local ori județean, după caz, în condițiile legii. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(3) Fondurile necesare aplicării prevederilor alin. (1) și (2) se asigură din bugetele locale. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(4) Obligațiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, înfrățire, precum și din aderarea la asociații interne și internaționale ale autorităților administrației publice locale, hotărâte de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în condițiile legii, se suportă din bugetele locale ale acestora.

Fondul de rezervă bugetară

Art. 32. - Practică judiciară (1)

(1) În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, județean și a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale, precum și pentru acordarea unor ajutoare către unitățile administrativ-teritoriale în situații de extremă dificultate. Practică judiciară (1)

(2) Fondul de rezervă bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat, în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, județean și Consiliului General al Municipiului București, după caz, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.

SECȚIUNEA a 2-a Calendarul bugetar

Scrisoare-cadru.
Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat și de transferuri consolidabile

Art. 33. -

(1) Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile prevăzute la art. 30 alin. (1), pe ansamblul județului și municipiului București, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget prevăzute la art. 1 alin. (2).

(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităților administrației publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget.

(3) Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale se realizează în condițiile prevederilor art. 29.

Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite

Art. 34. -

Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor art. 33, elaborează și depun la direcțiile generale ale finanțelor publice, până la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate și anexele la acestea, pentru anul bugetar următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și municipiului București la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.

Aprobarea și centralizarea bugetelor locale

Art. 35. -

(1) În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.

(2) Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, în condițiile legii, repartizează pe unități administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.

(3) Pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestații privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia.

(4) În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor prevăzut la alin. (3), proiectul bugetului local, însoțit de raportul primarului, al președintelui consiliului județean sau al primarului general al municipiului București, după caz, și de contestațiile depuse de locuitori, este supus aprobării consiliului local, județean sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, de către ordonatorii principali de credite.

(5) Consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget potrivit alin. (4), se pronunță asupra contestațiilor și adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe anexe.

(6) Proiectele de buget prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) În cazul în care consiliile locale, județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, nu aprobă proiectele bugetelor locale în termenul prevăzut la alin. (6), direcțiile generale ale finanțelor publice dispun sistarea alimentării cu cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și cu transferuri consolidabile, până la aprobarea acestora de către consiliile locale, județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz. În această situație, din bugetele locale se pot efectua plăți numai în limita celorlalte venituri încasate.

(8) Ordonatorii principali de credite au obligația să transmită direcțiilor generale ale finanțelor publice bugetele locale aprobate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora. Direcțiile generale ale finanțelor publice, în termen de 10 zile, întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, grupate în cadrul fiecărui județ și al municipiului București, pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București și bugetul propriu, pe structura clasificației bugetare.

Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului
de stat de către Parlament

Art. 36. -

(1) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetele anului precedent, până la aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depăși de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepția cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situația în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.

(2) Instituțiile publice și acțiunile, noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanțate, până la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.

(3) Direcțiile generale ale finanțelor publice vor acorda unităților administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidabile, cu încadrarea în limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.

(4) În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidabile depășește limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent, după utilizarea integrală a veniturilor și cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, direcțiile generale ale finanțelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor și fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

(5) În situația în care sumele prevăzute la alin. (4) sunt propuse în proiectul bugetului de stat mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare se acordă în cotă de 1/12 din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.

SECȚIUNEA a 3-a Prevederi referitoare la investiții publice locale

Prezentarea investițiilor publice în proiectul de buget

Art. 37. -

Cheltuielile pentru investițiile publice și alte cheltuieli de investiții finanțate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiții publice al fiecărei unități administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintă ca anexă la bugetul inițial și, respectiv, rectificat și se aprobă de consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz.

Informații privind programele de investiții publice

Art. 38. -

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiții publice pe clasificația funcțională.

(2) Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiții sunt prezentate informații financiare și nefinanciare.

(3) Informațiile financiare vor include:

a) valoarea totală a proiectului;

b) creditele de angajament;

c) creditele bugetare;

d) graficul de finanțare, pe surse și ani, corelat cu graficul de execuție;

e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată și în cazul obiectivelor în derulare;

f) costurile de funcționare și de întreținere după punerea în funcțiune.

(4) Informațiile nefinanciare vor include:

a) strategia în domeniul investițiilor care va cuprinde obligatoriu prioritățile investiționale și legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiză care determină introducerea în programul de investiții a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare;

b) descrierea proiectului;

c) stadiul fizic al obiectivelor.

Rolul metodologic al Ministerului Finanțelor Publice

Art. 39. -

Ministerul Finanțelor Publice este împuternicit să stabilească conținutul, forma și informațiile referitoare la programele de investiții necesare în procesul de elaborare a bugetului.

Aprobarea proiectelor de investiții publice locale

Art. 40. -

(1) Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare se asigură integral sau în completare din bugetele locale, precum și ale celor finanțate din împrumuturi interne și externe, contractate direct sau garantate de autoritățile administrației publice locale, se aprobă de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz.

(2) Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, care se finanțează din împrumuturi externe și, în completare, din transferuri de la bugetul de stat și din alte surse, precum și ale celor finanțate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului.

(3) Documentațiile tehnico-economice pentru investițiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamități naturale, elaborate și avizate potrivit dispozițiilor legale, precum și notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiții cuprinse în poziția globală "alte cheltuieli de investiții" se aprobă de ordonatorii principali de credite.

(4) Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează și aprobă valoarea fiecărui obiectiv de investiții nou sau în continuare, indiferent de sursele de finanțare ori de competența de aprobare a acestora, în funcție de evoluția indicilor de prețuri. Această operațiune este supusă controlului financiar preventiv propriu.

Condiții pentru includerea investițiilor în proiectul bugetului

Art. 41. -

(1) Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se cuprind în programele de investiții anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentațiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investițiilor, au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale.

(2) Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinație, asigurând totodată realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.

Structura programelor de investiții publice locale

Art. 42. -

(1) În programele de investiții se nominalizează obiectivele de investiții grupate pe: investiții în continuare, investiții noi și poziția globală "alte cheltuieli de investiții", pe categorii de investiții.

(2) Poziția globală "alte cheltuieli de investiții" cuprinde următoarele categorii de investiții:

a) achiziții de imobile;

b) dotări independente;

c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, proiectelor și altor studii aferente obiectivelor de investiții;

d) cheltuieli de expertiză, proiectare și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale - cutremure, inundații, alunecări, prăbușiri și tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum și cheltuielile legate de realizarea acestor investiții;

e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanță, asistență tehnică și alte cheltuieli asimilate investițiilor, potrivit legii.

(3) Cheltuielile de investiții prevăzute la alin. (2) se detaliază în anexă distinctă de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții, și se aprobă de consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, o dată cu bugetul local.

Acordurile internaționale legate de investițiile publice locale

Art. 43. -

Toate angajamentele legale din care rezultă o cheltuială pentru investițiile publice și alte cheltuieli asimilate investițiilor, cofinanțate de o instituție internațională, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanțare.

Monitorizarea de către ordonatorii principali de credite a
proiectelor de investiții

Art. 44. -

(1) În situația în care, pe parcursul execuției bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiții nu se poate realiza conform proiecției bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiții.

(2) Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate investițiilor, precum și de realizarea obiectivelor de investiții incluse în programele de investiții.

SECȚIUNEA a 4-a Execuția bugetară

Principii în execuția bugetară

Art. 45. -

(1) Prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se cuprind și se aprobă, după caz, veniturile și creditele bugetare în structura clasificației bugetare.

(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.

(3) Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.

(4) Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul se aprobă de consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

(5) Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiași capitol, care nu contravin dispozițiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

(6) Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare, precum și a programului, de la care se disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare și a programului, la care se suplimentează prevederile bugetare.

(7) Virările de credite bugetare, în condițiile prevederilor alin. (4) și (5), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare

Art. 46. -

(1) Veniturile și cheltuielile aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.

(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare se aprobă de către:

a) Ministerul Finanțelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile de la acest buget, prevăzute la art. 30 alin. (1), pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sumele astfel aprobate se repartizează pe unitățile administrativ-teritoriale de către direcțiile generale ale finanțelor publice;

b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevăzute la lit. a).

(3) Repartizarea pe trimestre a transferurilor prevăzute la art. 30 alin. (2) se comunică autorităților administrației publice locale de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în termen de 10 zile de la aprobarea de către Ministerul Finanțelor Publice a repartizării pe trimestre a creditelor bugetare ale acestor bugete.

Deschiderea de credite bugetare

Art. 47. -

(1) Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de către ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinației stabilite și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

(2) Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, pentru cele prevăzute la art. 30 alin. (1), prin direcțiile generale ale finanțelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcție de necesitățile execuției bugetare, cu respectarea destinației, sau de către ceilalți ordonatori principali de credite, pentru transferurile prevăzute la art. 30 alin. (2).

(3) Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenții, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.

Transferurile de atribuții către autoritățile
administrației publice locale

Art. 48. -

(1) În situațiile în care, în timpul exercițiului bugetar, pe baza dispozițiilor legale, au loc treceri de instituții, acțiuni sau sarcini în finanțarea autorităților administrației publice locale, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar.

(2) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, vor aproba modificările intervenite potrivit alin. (1) în structura bugetelor proprii și, respectiv, ale instituțiilor publice subordonate.

Fondurile externe nerambursabile

Art. 49. -

(1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional și se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.

(2) Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un cont distinct în afara bugetului local și vor fi cheltuite numai în limita disponibilităților existente în acest cont și în scopul în care au fost acordate.

Execuția bugetară

Art. 50. -

(1) În procesul execuției bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonanțare, plată.

(2) Execuția bugetară la orașe, municipii, sectoarele municipiului București, județe și municipiul București se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.

(3) Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituțiilor publice.

(4) Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.

(5) Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor și executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de contabil și șeful compartimentului financiar-contabil.

(6) Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost angajate, lichidate și ordonanțate.

(7) Plata cheltuielilor la comune și la instituțiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite și persoana împuternicită cu atribuții financiar-contabile, dar cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

(8) Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plăți în avans de până la 30%, în condițiile dispozițiilor legale.

(9) Sumele reprezentând plăți în avans, efectuate potrivit alin. (8) și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate, până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de instituțiile publice care au acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate.

(10) În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor și serviciilor angajate, pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituția publică se face cu perceperea dobânzilor și penalităților de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat și până s-au recuperat.

(11) Fac excepție de la prevederile alin. (9) situațiile expres reglementate prin dispozițiile legale.

Plata salariilor

Art. 51. -

(1) Salariile la instituțiile publice cărora li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență se plătesc o dată pe lună, în perioada 5-15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă.

(2) Eșalonarea plăților pe zile, pentru ordonatorii principali de credite și instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, se face de către direcția generală a finanțelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.

(3) La ordonatorii principali de credite și instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, la care salariile se plătesc de două ori pe lună, aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) se face începând cu luna ianuarie 2005.

Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite

Art. 52. -

(1) Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza lunar necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desființate sau amânate și de a propune consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz, anularea creditelor respective.

(2) Pentru ultima lună a anului bugetar termenul limită pentru aplicarea prevederilor alin. (1) este de 10 decembrie.

(3) Cu creditele bugetare anulate în condițiile alin. (1) se majorează fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Contul anual de execuție

Art. 53. -

(1) Ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă spre aprobare consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuție a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în structura următoare:

a) la venituri: prevederi bugetare inițiale; prevederi bugetare definitive; încasări realizate;

b) la cheltuieli: credite bugetare inițiale; credite bugetare definitive; plăți efectuate.

(2) Trimestrial și anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situații financiare asupra execuției bugetare, care se depun la direcțiile generale ale finanțelor publice; după verificare, acestea întocmesc și depun la Ministerul Finanțelor Publice situații financiare centralizate privind execuția bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta.

(3) Ordonatorii principali de credite au obligația să întocmească și să anexeze la situațiile financiare anuale rapoarte anuale de performanță, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate și cele obținute, indicatorii și costurile asociate, precum și situații privind angajamentele legale.

(4) Situațiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Excedentul sau deficitul bugetar

Art. 54. -

(1) Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exercițiului bugetar, după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prevăzute la art. 6 lit. a) și a celor exceptate la lit. b), precum și a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizează, în ordine, pentru:

a) rambursarea eventualelor împrumuturi restante; plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și a altor costuri aferente acestora;

b) constituirea fondului de rulment.

(2) Disponibilitățile fondului de rulment sunt purtătoare de dobândă, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama fiecărei unități administrativ-teritoriale, la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, în afara bugetului local, și pot fi utilizate, temporar, pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent, precum și pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercițiului bugetar.

(3) Fondul de rulment poate fi utilizat și pentru finanțarea unor investiții din competența autorităților administrației publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivității.

(4) Utilizarea fondului de rulment în condițiile alin. (2) și (3) și contul de execuție al acestuia se aprobă de consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în afara bugetului local.

Execuția de casă a bugetelor locale

Art. 55. -

(1) Execuția de casă a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, evidențiindu-se în conturi distincte:

a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificației bugetare;

b) efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale instituțiilor publice, în limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate potrivit dispozițiilor legale;

c) efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind datoria publică internă și externă rezultată din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum și cele contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadență și plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și altor costuri aferente;

d) efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților administrației publice locale;

e) păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri și înțelegeri guvernamentale și de la organisme internaționale, și utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;

f) alte operațiuni financiare prevăzute de lege.

(2) Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului, autoritățile administrației publice locale își pot deschide conturi la societăți comerciale bancare, în vederea derulării acestora.

(3) În execuție, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de către direcțiile generale ale finanțelor publice, pe baza fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Principii ale încheierii execuției bugetare

Art. 56. -

(1) Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.

(2) Orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor bugetare, și neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.

(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

(4) Disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile și cele din fondurile publice destinate cofinanțării contribuției financiare a Comunității Europene, rămase la finele exercițiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeași destinație.

(5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condițiile prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.

CAPITOLUL IV Împrumuturi

Aprobarea împrumuturilor

Art. 57. -

(1) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale.

(2) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, hotărăsc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de împrumuturi, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor ce le compun.

(3) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba angajarea de împrumuturi interne fără garanția statului, cu condiția informării prealabile a Ministerului Finanțelor Publice.

(4) Împrumuturile externe se vor contracta direct sau se vor garanta de către autoritățile administrației publice locale numai cu avizul comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, ale cărei componență și funcționare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(5) Autoritățile administrației publice locale pot beneficia și de împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, în condițiile legii.

Datoria publică locală

Art. 58. -

(1) Datoria publică locală reprezintă o obligație generală care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unității administrativ-teritoriale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).

(2) Instrumentele datoriei publice locale sunt:

a) titluri de valoare;

b) împrumuturi de la societățile comerciale bancare sau de la alte instituții de credit.

(3) Emiterea și lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autoritățile administrației publice locale sau prin intermediul unor agenții ori al altor instituții specializate.

(4) Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administrației publice locale va fi înscrisă în registrul de evidență a datoriei publice locale al acestei autorități și se raportează anual prin situațiile financiare.

(5) Registrul de evidență a datoriei publice locale va include informații care să specifice suma totală a datoriilor autorităților administrației publice locale, precum și detalierea datoriilor și alte informații stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidență a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanțelor Publice.

(6) Valoarea totală a garanțiilor emise de autoritatea administrației publice locale se înscrie în registrul garanțiilor locale al acestei autorități și se raportează anual prin situațiile financiare.

(7) Registrul garanțiilor locale cuprinde informații care să specifice suma totală a garanțiilor emise de autoritatea administrației publice locale, precum și detalierea garanțiilor și alte informații stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidență a garanțiilor locale, emise de Ministerul Finanțelor Publice.

(8) După contractarea și/sau garantarea de împrumuturi interne și/sau externe, autoritățile administrației publice locale au obligația de a transmite Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare document primar care atestă, după caz:

a) contractarea/garantarea împrumutului;

b) actul adițional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dacă au fost aduse modificări la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.

(9) Pe perioada utilizării și rambursării împrumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul Finanțelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 20 de zile de la sfârșitul perioadei de raportare.

(10) În scopul evaluării datoriei publice locale, orice obligație de plată, exprimată în altă monedă decât cea națională, este calculată în moneda națională, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

(11) Serviciul datoriei publice locale nu reprezintă obligații sau răspunderi ale Guvernului și acesta va fi plătit din bugetele locale și din împrumuturi pentru refinanțarea datoriei publice locale.

Condiții pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi

Art. 59. -

(1) Împrumuturile contractate de unitățile administrativ-teritoriale, precum și cele contractate de agenții economici și serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de către acestea prin veniturile proprii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).

(2) Orice garantare prin venituri devine valabilă și se aplică din momentul acordării garanției; veniturile care se constituie în garanție și care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condițiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate față de orice revendicări ale unor terți către autoritatea administrației publice locale respective, indiferent dacă aceste terțe părți cunosc sau nu cunosc acordul de garantare.

(3) Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la autoritățile administrației publice locale și la împrumutător.

(4) Autorităților administrației publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate și/sau garantate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat și/sau garantat în anul respectiv, depășește limita de 20% din totalul veniturilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), cu excepția cazurilor aprobate prin legi speciale. Referințe (1)

(5) Condițiile alin. (4) se aplică inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate și/sau garantate de stat pentru autoritățile administrației publice locale.

(6) În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate și/sau garantate, cu o rată variabilă a dobânzii, se va efectua calculul folosindu-se rata dobânzii valabilă la data întocmirii documentației.

(7) În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valută vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data efectuării calculului.

(8) Ratele scadente aferente împrumuturilor, dobânzile și comisioanele datorate de unitățile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local sau, după caz, se pot contracta noi împrumuturi pentru achitarea ratelor scadente, în condițiile prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(9) Toate acordurile de împrumut sau de garantare încheiate potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate și vor constitui obligații care pot fi impuse bugetelor locale respective.

Fondul de risc

Art. 60. -

(1) Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autoritățile administrației publice locale a împrumuturilor contractate de agenții economici și serviciile publice de subordonare locală, se constituie fondul de risc, în afara bugetului local.

(2) Fondul de risc se păstrează în conturi separate deschise la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și se constituie distinct pentru garanții locale la împrumuturi interne și, respectiv, pentru garanții la împrumuturi externe.

(3) Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unitățile trezoreriei statului la disponibilitățile fondului; dobânzi și penalități de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor garantate a comisioanelor și, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor și comisioanelor aferente, și, în completare, din bugetul local. În cazul în care se efectuează plăți din fondul de risc aferente unor scadențe neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reîntregesc cu sumele recuperate de la acesta.

(4) Nivelul comisionului de risc se determină de ordonatorul principal de credite și se aprobă de consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz. Acest comision se aplică asupra valorii împrumutului garantat.

(5) Sumele aflate în fondul de risc la sfârșitul anului se regularizează cu bugetul local în limita sumelor primite de la acest buget, iar diferența se reportează în anul următor cu aceeași destinație. Contul de execuție al fondului de risc se anexează la situațiile financiare.

Împrumuturi din contul curent general al trezoreriei statului

Art. 61. -

(1) În situația în care, pe parcursul execuției, apar goluri temporare de casă ca urmare a decalajului dintre veniturile și cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi fără dobândă acordate de Ministerul Finanțelor Publice din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului, numai după utilizarea fondului de rulment.

(2) Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autoritățile administrației publice locale potrivit prevederilor alin. (1) este supusă următoarelor limite:

a) nu va depăși 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului bugetar în care se face împrumutul;

b) în condițiile prevederilor lit. a), autoritățile administrației publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiași an bugetar.

(3) Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în anul bugetar respectiv, în condițiile respectării garantării, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

(4) În situația în care împrumutul prevăzut la alin. (1) nu a fost restituit până la 31 decembrie, direcțiile generale ale finanțelor publice sunt autorizate să execute contul unității administrativ-teritoriale în cauză.

Verificări excepționale

Art. 62. -

(1) Activitatea autorităților administrației publice locale va fi supusă unei verificări excepționale de către Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în următoarele situații:

a) autoritatea administrației publice locale nu își rambursează toate obligațiile de plată pe termen scurt până la sfârșitul anului bugetar în care au fost angajate împrumuturile;

b) dacă, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt ale autorității administrației publice locale depășesc limita stabilită la art. 61 alin. (2) lit. a).

(2) Curtea de Conturi va solicita autorităților administrației publice locale care se află în una dintre situațiile specificate la alin. (1) să întocmească și să depună un plan de redresare la Curtea de Conturi și la direcția generală a finanțelor publice, prin care acestea se obligă să se supună prevederilor art. 61 alin. (2) în termen de 12 luni.

(3) Ministerul Finanțelor Publice poate acorda din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului împrumuturi cu dobândă autorităților administrației publice locale, în cadrul planului de redresare, cu respectarea prevederilor art. 59 alin. (4) și cu condiția ca acestea să se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finanțelor Publice, dar care nu poate depăși 2 ani.

(4) Autoritățile administrației publice locale vor raporta lunar la Curtea de Conturi și la direcția generală a finanțelor publice modul de realizare a măsurilor cuprinse în planul de redresare prevăzut la alin. (2).

CAPITOLUL V Finanțarea instituțiilor publice

Finanțarea instituțiilor publice

Art. 63. -

(1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice se asigură astfel:

a) integral din bugetul local;

b) din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul local;

c) integral din veniturile proprii.

(2) Instituțiile publice, finanțate integral din bugetul local, varsă veniturile realizate la acest buget.

Veniturile proprii ale instituțiilor publice

Art. 64. -

(1) Veniturile proprii ale instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 63 alin. (1) lit. b) și c), se încasează, se administrează, se utilizează și se contabilizează de către acestea, potrivit dispozițiilor legale.

(2) Veniturile proprii ale bugetelor instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 63 alin. (1) lit. b) și c), provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe și altele.

Bunuri materiale și fonduri bănești primite de instituțiile publice

Art. 65. -

(1) Instituțiile publice mai pot folosi pentru desfășurarea activității lor bunuri materiale și fonduri bănești primite de la persoane juridice și fizice, sub formă de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.

(2) Fondurile bănești acordate de persoanele juridice și fizice, primite în condițiile alin. (1), în situația instituțiilor publice, finanțate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanțează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile și cheltuielile bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinațiilor stabilite de transmițător.

(3) Cu fondurile bănești acordate de persoanele juridice și fizice în condițiile alin. (1), în situația instituțiilor publice finanțate potrivit prevederilor art. 63 alin. (1) lit. b) și c), se vor majora bugetele de venituri și cheltuieli ale acestora. Aceste instituții au obligația de a prezenta, în anexa la contul de execuție bugetară trimestrială și anuală, situația privind sumele primite și utilizate în aceste condiții și cu care a fost majorat bugetul de venituri și cheltuieli.

(4) Bunurile materiale primite de instituțiile publice în condițiile alin. (1) se înregistrează în contabilitatea acestora.

Excedentele bugetelor instituțiilor publice

Art. 66. -

(1) Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 63 alin. (1) lit. b), se regularizează la sfârșitul anului cu bugetele locale din care sunt finanțate, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral din venituri proprii, rămân la dispoziția acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeași destinație.

(3) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot hotărî ca excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice subordonate, finanțate integral din venituri proprii, să se preia ca venit la bugetul local, după deducerea sumelor încasate anticipat și a obligațiilor de plată.

Regimul de finanțare a unor activități ale instituțiilor publice

Art. 67. -

(1) Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba înființarea de activități integral finanțate din venituri proprii pe lângă unele instituții publice, finanțate potrivit art. 63 alin. (1) lit. a), stabilind totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare și funcționare a acestor activități.

(2) Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii se aprobă o dată cu bugetul instituției publice de care aparțin.

(3) În situația nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităților finanțate integral din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.

(4) Excedentele rezultate din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din venituri proprii se reportează în anul următor cu aceeași destinație sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotărârii consiliului local, județean și Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Împrumuturi temporare pentru unele activități sau instituții publice

Art. 68. -

(1) În cazul în care la înființarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituții și servicii publice sau a unor activități finanțate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentațiilor temeinic fundamentate, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pe bază de convenție.

(2) Împrumuturile acordate în condițiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.

(3) În situația nerambursării împrumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica dobânzile și penalitățile de întârziere la nivelul celor existente pentru creanțele bugetare, potrivit legii.

Execuția de casă a bugetelor instituțiilor publice

Art. 69. -

(1) Instituțiile și serviciile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile de pe lângă unele instituții publice, finanțate integral din venituri proprii, efectuează operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază își au sediul și unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli și disponibilități.

(2) Instituțiile publice au obligația de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență la unitatea teritorială a trezoreriei statului.

CAPITOLUL VI Sancțiuni

Infracțiuni și pedepse Modificări (1)

Art. 70. - Modificări (1)

Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la o lună la trei luni sau cu amendă de la 50 milioane lei la 100 milioane lei următoarele fapte:

a) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) și (3);

b) utilizarea fondurilor provenite din contractarea datoriei publice locale în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate;

c) furnizarea de date eronate pentru fundamentarea documentației prezentate, în vederea obținerii autorizării pentru contractarea/garantarea de împrumuturi externe.

Contravenții și sancțiuni

Art. 71. -

(1) Constituie contravenții următoarele fapte:

a) nerespectarea dispozițiilor art. 9 alin. (2), art. 14 alin. (3) și (4), art. 15 alin. (2), art. 36, art. 40, art. 41, art. 53 și art. 65 alin. (2) și (4);

b) nerespectarea dispozițiilor art. 5 alin. (2)-(4), art. 20 alin. (3), art. 22 alin. (4), art. 45 alin. (3)-(5) și (7), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (2)-(6) și (9), art. 51 alin. (1), art. 52 alin. (1), art. 57 alin. (4), art. 58 alin. (8) și (9), art. 66 alin. (1) și art. 68 alin. (2);

c) nerespectarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și (6), art. 14 alin. (1), art. 19, art. 26 alin. (3), art. 34, art. 35 alin. (2)-(6) și art. 59.

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă de la 5 milioane lei la 10 milioane lei, cele de la lit. b), cu amendă de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, iar cele de la lit. c), cu amendă de la 20 milioane lei la 30 milioane lei.

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice și de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit legii.

Legislația aplicată contravenției

Art. 72. -

Contravențiilor prevăzute la art. 71 li se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepția art. 28 și 29 din ordonanță.

CAPITOLUL VII Dispoziții finale

Contabilitate publică

Art. 73. -

(1) Contabilitatea publică a instituțiilor publice, definite potrivit prezentei ordonanțe de urgență, va cuprinde:

a) contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;

b) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și a excedentului sau deficitului patrimonial;

c) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

(2) Ministerul Finanțelor Publice stabilește prin norme metodologice procedurile contabile și sistemul de raportare privind informațiile furnizate de contabilitatea publică.

Regimul veniturilor bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2)

Art. 74. -

Întocmirea și depunerea declarațiilor, stingerea obligațiilor bugetare, soluționarea contestațiilor, controlul fiscal, executarea creanțelor bugetare, precum și cele referitoare la evaziunea fiscală se supun legislației în domeniu.

Alocarea de sume din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la
dispoziția Guvernului

Art. 75. -

Cu sumele aprobate pe bază de hotărâre a Guvernului, din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului, se majorează bugetele locale de către primari, președinții consiliilor județene și primarul general al municipiului București, după caz, urmând ca la prima ședință a consiliului local, județean și, respectiv, a Consiliului General al Municipiului București să se valideze modificările respective.

Disponibilitățile fondului de tezaur și ale veniturilor
cu destinație specială

Art. 76. -

(1) Disponibilitățile fondului de tezaur constituit la nivelul consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz, se virează în contul fondului de rulment al acestora.

(2) Disponibilitățile la 31 decembrie 2003 din veniturile cu destinație specială se virează în contul fondului de rulment constituit la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale.

(3) Sumele aferente depozitelor speciale constituite pentru construcții de locuințe, potrivit legii, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama unităților administrativ-teritoriale la unitățile trezoreriei statului, în afara bugetelor locale, iar contul de execuție se aprobă de către consiliul local, județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz.

Anexe

Art. 77. -

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

Norme metodologice și instrucțiuni

Art. 78. -

În aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să emită norme metodologice și instrucțiuni.

Intrarea în vigoare

Art. 79. -

(1) Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu excepția prevederilor art. 59, care intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Legea nr. 189/1998 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 22 octombrie 1998, cu modificările și completările ulterioare, și orice alte dispoziții contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul finanțelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Ministrul administrației publice,
Octav Cozmâncă

București, 5 iunie 2003.

Nr. 45.

ANEXA Nr. 1

LISTA
impozitelor, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale

Nr. crt. Denumirea veniturilor
CAPITOLUL I
Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale județelor
A. VENITURI PROPRII
1. Impozitul pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea consiliilor județene
2. Impozite și taxe de la populație:
- Taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane fizice
3. Alte impozite directe:
a) Taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice
b) Alte încasări din impozite directe
4. Alte impozite indirecte:
- Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare
5. Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor județene
6. Vărsăminte de la instituțiile publice:
a) Venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protecție a plantelor
b) Alte venituri de la instituțiile publice
7. Diverse venituri:
a) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri
b) Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate, potrivit dispozițiilor legale
c) Restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți
d) Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societăților comerciale sau companiilor naționale la care statul este acționar majoritar, precum și regiilor autonome
e) Venituri din concesiuni și închirieri
f) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
g) Venituri din închirierea și concesionarea unor bunuri ale spitalelor
h) Încasări din alte surse
8. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
b) Venituri din privatizare
c) Venituri din vânzarea unor bunuri ale spitalelor
d) Venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
9. Cote defalcate din impozitul pe venit
B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT
C. SUBVENȚII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT ȘI DE LA ALTE BUGETE
D. DONAȚII ȘI SPONSORIZĂRI
CAPITOLUL II
Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și al Consiliului General al Municipiului București
A. VENITURI PROPRII
1. Impozitul pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale
2. Impozite și taxe de la populație:
a) Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
b) Taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane fizice
c) Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
d) Alte impozite și taxe de la populație
3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
4. Impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane juridice:
a) Impozitul pe clădiri de la persoane juridice
b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice
5. Alte impozite directe:
a) Taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice
b) Impozitul pe terenul agricol
c) Alte încasări din impozite directe
6. Impozitul pe spectacole
7. Alte impozite indirecte:
a) Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare
b) Taxe judiciare de timbru
c) Taxe de timbru pentru activitatea notarială
d) Taxe extrajudiciare de timbru
e) Alte încasări din impozite indirecte
8. Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale
9. Vărsăminte de la instituțiile publice:
a) Alte venituri privind circulația pe drumurile publice
b) Venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protecție a plantelor*)
c) Veniturile punctelor de însămânțări artificiale
d) Veniturile circumscripțiilor sanitar-veterinare
e) Contribuția lunară a părinților sau susținătorilor legali pentru întreținerea copiilor în creșe
f) Vărsăminte din disponibilitățile instituțiilor publice și activităților autofinanțate
g) Contribuții datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social
h) Taxe din activități cadastrale și agricultură
i) Alte venituri de la instituțiile publice
__________
*) Pentru bugetul Consiliului General al Municipiului București.
10. Diverse venituri:
a) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri
b) Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate, potrivit dispozițiilor legale
c) Restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți
d) Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societăților comerciale sau companiilor naționale la care statul este acționar majoritar, precum și regiilor autonome
e) Venituri din concesiuni și închirieri
f) Penalități pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarației de impozite și taxe
g) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
h) Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor cooperative agricole de producție
i) Venituri din închirierea și concesionarea unor bunuri ale spitalelor
j) Încasări din alte surse
11. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
b) Venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului
c) Venituri din privatizare
d) Venituri din vânzarea unor bunuri ale spitalelor
e) Venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
12. Cote defalcate din impozitul pe venit
B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT
C. SUBVENȚII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT ȘI DE LA ALTE BUGETE
D. DONAȚII ȘI SPONSORIZĂRI

NOTĂ:

Lista impozitelor locale, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale poate fi actualizată ca urmare a perfecționării legislației fiscale, precum și prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creștere a autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale și de descentralizare a serviciilor publice.

ANEXA Nr. 2 Practică judiciară (1)

LISTA
cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale

Nr. crt. Denumirea cheltuielilor
CAPITOLUL I
Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale județelor
1. Autorități executive
2. Învățământ:
a) Învățământ primar și gimnazial
b) Învățământ special
3. Sănătate:
- Alte instituții și acțiuni sanitare
4. Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret:
a) Biblioteci publice județene
b) Muzee
c) Teatre și instituții profesioniste de spectacole și concerte
d) Școli populare de artă
e) Centre de conservare și de valorificare a tradiției și creației populare
f) Culte religioase
g) Activitatea sportivă
h) Alte instituții și acțiuni privind cultura, religia și activitatea sportivă și de tineret
5. Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații:
a) Asistență socială în caz de invalidități
b) Susținerea sistemului de protecție a drepturilor copilului
c) Servicii publice specializate pentru protecția copilului
d) Drepturile asistentului personal pentru copii și adulți cu handicap grav
e) Alte acțiuni privind asistența socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații
6. Servicii și dezvoltare publică și locuințe:
a) Alimentări cu apă, stații de epurare pentru ape uzate, colectoare, stații de pompare
b) Rețele, centrale și puncte termice
c) Canalizare
d) Amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan
e) Alte acțiuni privind servicii, dezvoltare publică și locuințe
7. Agricultură și silvicultură:
a) Combaterea dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protecție a plantelor
b) Centre județene și locale de consultanță agricolă
8. Transporturi și comunicații:
a) Aviație civilă
b) Drumuri și poduri
c) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor și comunicațiilor
9. Alte acțiuni economice:
a) Prevenire și combatere inundații și ghețuri
b) Susținerea programelor de dezvoltare regională
10. Alte acțiuni:
a) Centre militare
b) Protecție civilă
c) Alte cheltuieli
11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente:
a) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente contractate/garantate de stat
b) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente contractate/garantate de autoritățile administrației publice locale
12. Dobânzi aferente datoriei publice și alte cheltuieli:
a) Dobânzi aferente datoriei publice locale interne
b) Dobânzi aferente datoriei publice locale externe
c) Cheltuieli ocazionate de emisiunea și plasarea titlurilor de valoare în condițiile legii
d) Diferențe de curs aferente datoriei publice locale externe
13. Plăți de dobânzi:
a) Dobândă datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare
b) Dobânzi și comisioane la împrumuturi externe contractate de stat
14. Rambursări împrumuturi:
a) Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului
b) Rambursarea împrumuturilor interne pentru investiții
c) Rambursarea împrumuturilor externe pentru investiții
d) Rambursarea împrumuturilor externe contractate de stat
15. Fondul de rezervă bugetară:
- Fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliilor județene
CAPITOLUL II
Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și al Consiliului General al Municipiului București
1. Autorități executive
2. Învățământ:
a) Învățământ preșcolar
b) Învățământ primar și gimnazial
c) Învățământ liceal
d) Învățământ profesional
e) Învățământ postliceal
f) Învățământ special*)
g) Internate, cămine și cantine pentru elevi (alocații de la bugetele locale în completarea veniturilor proprii)
3. Sănătate:
a) Creșe
b) Alte instituții și acțiuni sanitare
4. Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret:
a) Biblioteci publice comunale, orășenești, municipale
b) Muzee
c) Teatre și instituții profesioniste de spectacole și concerte
d) Școli populare de artă
e) Case de cultură
__________
*) Pentru bugetele sectoarelor municipiului București.
f) Cămine culturale
g) Culte religioase
h) Activitatea sportivă
i) Activitatea de tineret
j) Alte instituții și acțiuni privind cultura, religia și activitatea sportivă și de tineret
5. Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații:
a) Centre de îngrijire și asistență
b) Centre-pilot de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap
c) Centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap
d) Centre de integrare prin terapie ocupațională
e) Centre de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică
f) Cantine de ajutor social
g) Ajutor social
h) Susținerea sistemului de protecție a drepturilor copilului
i) Servicii publice specializate pentru protecția copilului*)
j) Cămine pentru persoane vârstnice
k) Drepturile asistentului personal pentru copii și adulți cu handicap grav
l) Alte acțiuni privind asistența socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații
6. Servicii și dezvoltare publică și locuințe:
a) Întreținerea și repararea străzilor
b) Iluminat
c) Salubritate
d) Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement
e) Locuințe
f) Alimentări cu apă, stații de epurare pentru ape uzate, colectoare, stații de pompare
g) Rețele, centrale și puncte termice
h) Canalizare
i) Amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan
j) Introducere de gaze naturale în localități
k) Electrificări rurale
l) Alte acțiuni privind servicii, dezvoltare publică și locuințe
7. Agricultură și silvicultură:
a) Combaterea dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protecție a plantelor*)
b) Puncte de însămânțări artificiale
c) Circumscripții sanitar-veterinare (exclusiv epizootii)
d) Centre județene și locale de consultanță agricolă
___________
*) Pentru bugetul Consiliului General al Municipiului București.
8. Transporturi și comunicații:
a) Drumuri și poduri
b) Transportul în comun
c) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor și comunicațiilor
9. Alte acțiuni economice:
a) Prevenire și combatere inundații și ghețuri
b) Susținerea programelor de dezvoltare regională
c) Alte cheltuieli pentru acțiuni economice
10. Alte acțiuni:
a) Centre militare
b) Protecție civilă
c) Fondul Român de Dezvoltare Socială
d) Alte cheltuieli
11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente:
a) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente contractate/garantate de stat
b) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente contractate/garantate de autoritățile administrației publice locale
12. Transferuri către alte bugete:
- Transferuri din bugetele locale pentru susținerea sistemului de protecție a copilului
13. Dobânzi aferente datoriei publice și alte cheltuieli:
a) Dobânzi aferente datoriei publice locale interne
b) Dobânzi aferente datoriei publice locale externe
c) Cheltuieli ocazionate de emisiunea și plasarea titlurilor de valoare în condițiile legii
d) Diferențe de curs aferente datoriei publice locale externe
14. Plăți de dobânzi:
a) Dobândă datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare
b) Dobânzi și comisioane la împrumuturi externe contractate de stat
15. Rambursări împrumuturi acordate:
a) Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului
b) Rambursarea împrumuturilor interne pentru investiții
c) Rambursarea împrumuturilor externe pentru investiții
d) Rambursarea împrumuturilor externe contractate de stat
16. Fondul de rezervă bugetară:
- Fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliilor locale

NOTĂ:

Lista cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale poate fi actualizată ca urmare a perfecționării legislației, precum și prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creștere a autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale și de descentralizare a serviciilor publice.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...