Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 469/2003 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13 ianuarie 2004

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Nicolae Popa - președinte
Costică Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Baltă - procuror
Mădălina Ștefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepție ridicată de Sindicatul Național al Pensionarilor din Educație în Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin avocat. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului excepției precizează că, în urma revizuirii Legii fundamentale, dreptul de asociere pe care îl consideră încălcat prin art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 54/2003 este prevăzut la art. 40, în noua numerotare. Solicită admiterea excepției ridicate, arătând că, în mod nejustificat, textele criticate nu îngăduie pensionarilor să se asocieze în sindicate, ci numai în partide politice și alte forme de asociere. Aceste texte contravin, în opinia sa, și art. 8 alin. (1) din Constituție, referitor la pluralismul în societatea românească, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, precum și art. 22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Arată că art. 2 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 54/2003 a fost deja supus controlului de constituționalitate a priori, prin Decizia nr. 25/2003 Curtea constatând caracterul constituțional al acestor prevederi. În privința alin. (2) al aceluiași articol, arată că salariații și pensionarii constituie, fără îndoială, două categorii diferite, fiind așadar firesc ca acestea să se constituie în forme de asociere specifice, fără ca prin aceasta să fie încălcat principiul egalității în drepturi sau al libertății de asociere.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 august 2003, pronunțată în Dosarul nr. 2.936/2003, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepție ridicată, prin avocat, de Sindicatul Național al Pensionarilor din Educație într-o cauză având ca obiect o cerere de înregistrare a acestui sindicat.

În motivarea excepției, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, care restrâng sfera persoanelor care se pot organiza în sindicate numai la cele încadrate în muncă și la funcționarii publici, îngrădesc exercițiul dreptului de asociere consacrat de art. 37 alin. (1) din Constituție și instituie un tratament juridic discriminatoriu între diferite categorii de cetățeni, contrar principiului egalității în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.

Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 37 din Constituție, deoarece "dreptul de asociere al pensionarilor din învățământ nu este îngrădit, aceștia putându-se asocia într-o asociație nonprofit și nu într-un sindicat, care reprezintă o formă de asociere numai pentru persoanele încadrate în muncă și funcționarii publici".

În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat și punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Președintele Camerei Deputaților consideră că excepția ridicată este neîntemeiată, întrucât, potrivit Constituției, "sindicatele constituie asociații ale salariaților, adică ale persoanelor ce desfășoară activitate profesională în cadrul unor raporturi de muncă". Convenția nr. 87 din 1948 a Organizației Internaționale a Muncii, făcând distincție între "lucrători" și "cei care angajează", se referă în mod evident la persoane care își desfășoară activitatea în cadrul unor raporturi de muncă.

Guvernul consideră că excepția este neîntemeiată, deoarece, în legătură cu categoriile de cetățeni care se pot asocia în sindicate, art. 9 din Constituție se referă numai la salariați, la persoane care desfășoară o activitate profesională în cadrul raporturilor juridice de muncă sau, după caz, de serviciu, iar nu și la alte categorii de persoane, cum sunt pensionarii. Nerecunoașterea dreptului pensionarilor de a se asocia în sindicate nu reprezintă o încălcare a prevederilor constituționale întrucât nici acestea nu prevăd un asemenea drept. De altfel, în temeiul art. 37 alin. (1) din Constituție, categoriile de persoane care nu se pot asocia în sindicate pot alege să se constituie în alte forme de asociere.

Avocatul Poporului apreciază că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate, deoarece, "potrivit prevederilor art. 9 teza a II-a din Constituție, sindicatele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților", iar "inexistența unor raporturi de muncă plasează persoanele pensionate într-o situație diferită față de cele încadrate în muncă", situație în care este justificat și tratamentul juridic diferențiat. Arată, de asemenea, că "împrejurarea că persoanele pensionate nu pot constitui sau adera la organizații sindicale nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 37 din Legea fundamentală, de vreme ce art. 9 din Constituție nu prevede o asemenea posibilitate".

Președintele Senatului nu a transmis punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, dispoziții care au următorul conținut:

"

(1) Persoanele încadrate în muncă și funcționarii publici au dreptul să constituie organizații sindicale și să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum și persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizație sindicală.

(2) Pentru constituirea unei organizații sindicale este necesar un număr de cel puțin 15 persoane din aceeași ramură sau profesiune, chiar dacă își desfășoară activitatea la angajatori diferiți".

Potrivit susținerilor autorului excepției, dispozițiile legale criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 9: "Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor".

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări;"

- Art. 40 alin. (1): "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere."

De asemenea, autorul excepției a susținut și contrarietatea textelor criticate cu art. 22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care a fost ratificat de România prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974. Art. 22 are următorul conținut:

"

1. Orice persoană are dreptul de a se asocia în mod liber cu altele, inclusiv dreptul de a constitui sindicate și de a adera la ele, pentru ocrotirea intereselor sale.

2. Exercitarea acestui drept nu poate fi supusă decât restricțiilor prevăzute de lege și care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul securității naționale, al securității publice, al ordinii publice ori pentru a ocroti sănătatea sau moralitatea publică sau drepturile și libertățile altora. Prezentul articol nu se opune ca exercitarea acestui drept de către membrii forțelor armate și ai poliției să fie supusă unor restricții legale.

3. Nici o dispoziție din prezentul articol nu permite statelor părți la Convenția din 1948 a Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea sindicală și ocrotirea dreptului sindical să ia măsuri legislative aducând atingere - sau să aplice legea într-un mod care să aducă atingere - garanțiilor prevăzute în acea convenție."

Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, cu raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată că, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, exercitat în conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituție asupra Legii sindicatelor, prin Decizia nr. 25 din 22 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, Curtea a constatat printre altele și constituționalitatea dispozițiilor art. 2 alin. (1) teza a doua din această lege. În această privință Curtea a reținut că, "în sistemul Constituției, sindicatele constituie asociații ale salariaților, adică ale persoanelor care își desfășoară activitatea profesională în cadrul unor raporturi de muncă. Aceeași concepție se desprinde și din Convenția nr. 87 din 1948 a Organizației Internaționale a Muncii, care la art. 2 și următoarele face distincția între «lucrători» și «cei care angajează», între «organizațiile lucrătorilor» și «organizațiile celor ce angajează», rezultând în mod evident că, în toate cazurile, deci și în cazul lucrătorilor și în cazul celor care angajează, convenția se referă la persoane care își desfășoară activitatea în cadrul unor raporturi de muncă". De asemenea, în decizia citată, Curtea a mai reținut că "Faptul că, prin prevederile art. 2 alin. (1) teza a doua din Legea sindicatelor, nu se acordă și altor persoane decât celor aflate într-un raport de muncă dreptul de a constitui organizații sindicale, nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor constituționale și a normelor internaționale menționate, de vreme ce nici acestea nu prevăd asemenea drepturi". Cele constatate prin această decizie, în legătură cu constituționalitatea art. 2 alin. (1) teza a doua din Legea sindicatelor, sunt valabile pentru întregul text al alin. (1), cât și pentru cel al alin. (2), sub aspectul diferențierii persoanelor care pot constitui organizații sindicale ori pot adera la acestea.

Art. 40 alin. (1) din Constituție, republicată, prevede dreptul cetățenilor de a se asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. Acest drept se exercită prin participare la constituirea asociațiilor sau prin aderare la asociații existente.

Prevăzând posibilitatea constituirii mai multor tipuri de asociații, care nu sunt enumerate în mod limitativ, reglementarea constituțională are în vedere și posibilitatea limitării sferei persoanelor care pot constitui ori pot adera la diferite tipuri de asociații, în funcție de obiectul de activitate și de scopul asociațiilor respective, limitare ce se concretizează prin lege, ținându-se seama de situația obiectiv diferită a anumitor categorii de persoane, fără a se aduce atingere prin aceasta principiului egalității în drepturi, consacrat la art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată. Asemenea limitări ale dreptului de asociere sunt consacrate și în art. 40 alin. (3) din Constituție, republicată, și în legi organice. Astfel, spre exemplu, unele categorii de persoane (judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite de lege) nu pot face parte din partide politice. În mod similar, numai persoanele care exercită aceeași profesie pot fi membri ai asociațiilor profesionale. De asemenea, Ordonanța Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001 prevede că numai proprietarii de locuințe se pot asocia în asociații de proprietari. Potrivit art. 231 din Codul muncii - Legea nr. 53/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, patronatele sunt organizații ale patronilor, excluzând posibilitatea asocierii în această formă a altor persoane.

În consecință, este evident că limitarea categoriilor de persoane care pot constitui ori pot adera la anumite forme de asociere, în speță la sindicate, nu contravine principiului constituțional referitor la libertatea de asociere.

Articolul 9 din Constituție, în redactarea în vigoare la data ridicării excepției de neconstituționalitate, anterioară revizuirii Legii fundamentale, prevedea că "Sindicatele se constituie și își desfășoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților". Textul constituțional prevede în forma actuală că "Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor". Și din această modificare a reglementării constituționale rezultă existența mai multor tipuri de forme asociative, cu obiect de activitate și scopuri diferite. Membrii diferitelor asociații au drepturi și interese profesionale, economice sau sociale diferite, ceea ce înseamnă că și categoriile de persoane care pot face parte din anumite asociații sunt diferite. Atât vechiul, cât și noul text constituțional prevăd constituirea și desfășurarea activității asociațiilor potrivit cu statutele lor, în condițiile legii. Prin urmare, legea poate prevedea anumite condiții obligatorii privind constituirea și desfășurarea activității asociațiilor, inclusiv categoriile de persoane care pot face parte din diferite asociații, de la care statutele lor nu pot deroga. Categoriile de persoane care nu pot constitui ori nu pot adera la anumite tipuri de asociații, pot face parte din altele, dreptul acestora la liberă asociere nefiind atins.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (3) și al art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepție ridicată de Sindicatul Național al Pensionarilor din Educație în Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 decembrie 2003.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Mădălina Ștefania Diaconu

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...