Pandectele Saptamanale (Rosetti) nr. 7/2017

Admitere excepție de neconstituționalitate. Dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală. Nulități absolute. Competența după calitatea persoanei a organului de urmărire penală
de Curtea Constituțională

28 iulie 2017

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Cuvinte cheie

• nulitate absolută

• admitere excepție de neconstituționalitate

• noul cod de procedură penală

• principiul legalității

• competența după calitatea persoanei a organului de urmărire penală

Instanța

Curtea Constituțională, decizia nr. 302/2017, M. Of. nr. 566 din 17 iulie 2017

Jurisprudență

- extras - CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 3. Prin Încheierea din 26 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.914/103/2014, Tribunalul Neamț - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristinel Mocioi, cu ocazia soluționării unei cauze penale. 4. Prin Încheierea din 29 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 86/102/2016/a1, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ovidiu Eugen Knobloch, cu ocazia soluționării unei cauze penale. 5. Prin Încheierea din 10 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.474/88/2016, Tribunalul Tulcea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Budi Rua Doru, cu ocazia soluționării unei cauze penale. 6. Prin Încheierea din 20 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.014/108/2016/a1, Curtea de Apel Timișoara - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Delia Marina Podea, cu ocazia soluționării unei cauze penale. 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că, deși regulile privind competența organelor de cercetare penală reprezintă reguli de ordine publică, sancțiunea nerespectării lor, în concepția noii reglementări, este doar nulitatea relativă.

Astfel, dispozițiile criticate sancționează cu nulitatea absolută doar încălcarea prevederilor privind competența instanțelor judecătorești, iar nu și nerespectarea regulilor de competență de către organele de cercetare penală, încălcându-se dreptul inculpatului la un proces echitabil, precum și dreptul acestuia la apărare. 8. Prin faptul că dispozițiile criticate nu sancționează cu nulitatea absolută urmărirea penală efectuată de către un organ de urmărire penală necompetent se ajunge la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție, care prevăd că România este stat de drept, principiu care are la bază două idei fundamentale, respectiv cea de garanție a libertății individului, prin primatul dreptului, și cea de raționalizare a actului de exercitare a puterii, prin crearea unui sistem instituțional și normativ ierarhizat.

Așa fiind, principiul statului de drept se opune arbitrariului, or prin sancționarea cu nulitatea relativă a urmăririi penale efectuate de către un organ necompetent se reglementează posibilitatea parchetelor de a-și alege competența după propria voință.

Mai mult, sancționarea doar cu nulitatea relativă a încălcării dispozițiilor privind competența organului de urmărire penală determină necesitatea dovedirii vătămării, sarcină aproape imposibil de realizat. 9. Autorii excepției apreciază, de asemenea, că o altă componentă a statului de drept este aceea a respectării normelor cu forță juridică superioară și a supremației legii.

Sancționarea cu nulitatea relativă a efectuării anchetei de către organul necompetent conduce, de fapt, la inaplicabilitatea textului de lege care stabilește imperativ competența organelor de urmărire penală. 10. Totodată, autorii excepției susțin că respectarea normelor de competență materială reglementate de legiuitor pentru desfășurarea activității de urmărire penală reprezintă una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite în mod obligatoriu pentru ca procesul penal să se desfășoare în condiții de legalitate, iar activitatea de urmărire penală să nu devină un act arbitrar.

Nesancționarea încălcării normelor referitoare la competența materială a organelor de urmărire penală lasă loc arbitrariului în desfășurarea acestei activități, plasând astfel faza de urmărire penală sub semnul unei legalități incerte.

Autorii apreciază că regimul nulității absolute, instituit prin dispozițiile criticate, trebuie să aibă o aplicare unitară și indivizibilă pe parcursul întregului proces penal, indiferent că procesul se află în faza de urmărire penală sau de judecată, doar astfel putându-se asigura respectarea obligatorie a legii, potrivit principiului fundamental reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție. 11. Tribunalul Neamț - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în condițiile în care orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale prin efectuarea actelor de urmărire penală de un organ necompetent poate invoca această nulitate într-un anumit termen.

Faptul că această încălcare nu este prevăzută ca o nulitate absolută este justificată de împrejurarea că actele efectuate de un organ necompetent pot fi acceptate de inculpat sau de celelalte părți, dacă apreciază că prin aceasta nu li s-a produs nicio vătămare a drepturilor de care beneficiază. 12. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 13. Tribunalul Tulcea - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 14. Curtea de Apel Timișoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în condițiile în care prin nerespectarea dispozițiilor referitoare la competența materială și/sau funcțională s-ar putea ajunge la situația în care un procuror ce funcționează în cadrul unui parchet de pe lângă o instanță să poată efectua acte de urmărire penală sau să delege această atribuție către lucrători anume desemnați, fără ca actele întocmite de acesta cu nerespectarea dispozițiilor referitoare la competență să poată atrage nulitatea absolută, ci doar nulitatea relativă, persoana cercetată fiind obligată, în acest caz, să facă dovada unei vătămări. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 16. Guvernul, în dosarele nr. 1.068D/2016, nr. 1.478D/2016 și nr. 1.609D/2016, arată că autorii excepției exprimă critici care vizează neincluderea între motivele de nulitate absolută a nerespectării dispozițiilor privitoare la competența materială a organelor de urmărire penală; așadar, prin invocarea excepției se contestă nu ceea ce legea prevede, ci ceea ce legea nu prevede, urmărindu-se completarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală cu un nou caz de nulitate absolută.

Întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. 17. Guvernul, în Dosarul nr. 2.320D/2016, apreciază că cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015 sunt valabile, mutatis mutandis, și în ceea ce privește prezenta cauză, excepția fiind neîntemeiată.

Astfel, dispozițiile legale criticate sunt conforme și cu dispozițiile art. 132 alin. (1) din Constituție, câtă vreme art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală nu conține prevederi care să contravină textelor constituționale care stabilesc faptul că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. 18. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorii excepției tind la completarea textului legal, prin adăugirea, în enumerarea cazurilor care atrag nulitatea absolută, a celui privitor la necompetența organului de urmărire penală. 19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...