Pandectele Săptămânale nr. 4/2018

Contestație în anulare. Inadmisibilitate. Încheierea unui acord de mediere între persoana vătămată și inculpat. Imposibilitatea reanalizării unei cauze de încetare a procesului penal în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei probleme
de Curtea de Apel Constanța, secția penală

28 aprilie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Cuvinte cheie

• acord de mediere

Instanța

Curtea de Apel Constanța, secția penală, decizia nr. 522 din 16 mai 2017 Judecător redactor Dan Iulian Năstase

Jurisprudență

Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 397/15.07.2016 că încheierea unui acord de mediere cu privire la infracțiunile pentru care poate interveni împăcarea produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.

Se constată că în cauză s-a încheiat acordul de mediere la o dată ulterioară deciziei CCR menționată, respectiv la data de data de 04.01.2017, fără relevanță asupra modalității de soluționare a acțiunii penale, în condițiile în care legea penală în vigoare până la data de 01.02.2014 este mai favorabilă.

Prin decizia nr. 10/29.03.2017 a I.C.C.J. pentru dezlegarea de principiu a unei probleme de drept s-a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut si a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal.

Instanța constată că prin decizia penală nr. 120 din data de 03.02.2017 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr........../212/2014 s-a hotărât: "În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul [...], împotriva sentinței penale nr. 633/20.05.2016, a Judecătoriei Constanța, Desființează în parte, sentința penală apelată și, rejudecând: În baza art. 25 Cod procedură penală rap. la art. 23 alin. 1 Cod procedură penală, Constată stinsă acțiunea civilă ca efect al acordului de mediere intervenit între inculpatul [...] și partea civilă [...]. Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile contrare prezentei decizii și menține celelalte dispoziții.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel rămân în sarcina acestuia."

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele: Din probele administrate în cauză la instrucția penală și cercetarea judecătorească a rezultat că inculpatul [...], în perioada perioada 2011 - 2012 a indus-o și a menținut-o în eroare pe persoana vătămată [...] prezentându-se ca avocat din Baroul Constanța fără a fi înscris în tabloul avocaților a vreunui Barou din România care exercită profesia conform Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și execitarea profesiei de avocat, a formulat plângeri și a depus acțiuni semnate în numele clientei sale, iar la data de 05.10.2011 a fost împuternicit de persoana vătămată [...] prin procura speciala autentificată la Biroul Notarului Public [...]' din mun.

Constanța sub nr..../05.10.2011 ca în numele ei să execute o creanță în valoare de 30000 euro acordată acesteia prin sentința nr. 499/2008 pronunțată de Tribunalul Regional Madrid în dosarul nr. 10/2006 definitivă, pentru care a perceput și primit diferite sume de bani în cuantum de aproximativ 10005 euro, reprezentând diferite cheltuieli ocazionate cu executarea silită, iar faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev.de art. 215 alin. 1, 2, și 3 Cod penal 1969, de exercitare a unei profesii fără drept prev. de art. 281 Cod penal 1969 rap.la art. 26 din Legea nr. 51/1995 și de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. deart. 290 alin. 1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 33 și art. 34 Cod penal 1969. Profesia de avocat este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei, în limitele competențelor stabilite de Legea nr. 51 din 1995, formele de organizare ale acestei profesii din barourile și UNBR, structuri care au fost înființate și funcționează în temeiul acestui act normativ.

Barourile sunt persoane juridice de interes public fiind constituite din avocații înscriși pe tablou, iar potrivit art. 10 alin. 2 din Legea nr. 51 din 1995 în fiecare județ există și funcționează un singur membru al UNBR cu sediul în localitatea de reședință a județului.

Conform prevederilor art. 60 alin. 6 din Legea nr. 51 din 1995, folosirea fără drept a denumirilor de BAROU, UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, UNBR ori UNIUNEA AVOCAȚILOR DIN ROMANIA sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de orice persoană fizică sau juridică, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei constituie infracțiune.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...