Exercitarea profesiei de arhitect | Lege 184/2001

Acesta este un fragment din Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

CAPITOLUL II Exercitarea profesiei de arhitect

SECȚIUNEA 1 Dobândirea și exercitarea dreptului de semnătură

Art. 8. -

Exercitarea profesiei de arhitect se face atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, conform prevederilor legale.

Art. 9. -

(1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilități profesionale față de client și autoritățile publice cu privire la calitatea soluțiilor propuse, cu respectarea legislației în domeniu.

(2) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui, prenumelui și a numărului de înregistrare în Tabloul Național al Arhitecților. Lucrările colective trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecților care au contribuit la elaborarea lor. Modificări (1)

(3) Exercitarea dreptului de semnătură implică independență în luarea deciziilor cu caracter profesional.

Art. 10. -

(1) Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obținerea autorizației de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură. Modificări (1)

(2) Arhitectul și conductorul arhitect dobândesc drept de semnătură, acordat de către Ordinul Arhitecților din România, dacă îndeplinesc condițiile de onorabilitate și de stagiu profesional. Dobândirea dreptului de semnătură atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Național al Arhitecților. Modificări (1)

(3) Condiția de onorabilitate prevăzută la alin. (2) se consideră a fi îndeplinită:

a) dacă arhitectului solicitant al dreptului de semnătură nu i-a fost interzisă definitiv sau temporar exercitarea profesiei prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu exercitarea profesiei;

b) dacă arhitectul solicitant al dreptului de semnătură nu a săvârșit abateri disciplinare care au fost sancționate de Ordinul Arhitecților din România cu retragerea definitivă a dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi.

(4) Dreptul de semnătură al conductorilor arhitecți se exercită pe teritoriul României și este limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaște acest drept. Modificări (1)

(5) Dobândirea dreptului de semnătură se face în baza unei cereri adresate Ordinului Arhitecților din România, însoțită de copia diplomei la care se face referire la art. 4, respectiv la art. 5, cazierul judiciar și dovada efectuării stagiului profesional, împreună cu portofoliul cuprinzând lucrările la care solicitantul a colaborat în perioada de stagiu. Modificări (1)

(6) Procedura de acordare a dreptului de semnătură trebuie finalizată în termen de maximum 3 luni de la data prezentării documentației complete de către solicitant.

Art. 11. - Modificări (1)

(1) Cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii elvețieni care solicită stabilirea în România și îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 sau art. 6 referitoare la deținerea titlului de arhitect vor dobândi drept de semnătură în aceleași condiții cu cetățenii români, cu respectarea prevederilor art. 10.

(2) Arhitecții cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii elvețieni care au dreptul de a exercita profesia de arhitect în unul dintre aceste state și nu solicită stabilirea în România, ci doar dreptul de a presta temporar servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României vor dobândi drept de semnătură prin înregistrarea automată și temporară la Ordinul Arhitecților din România, cu aceleași drepturi și obligații pe perioada prestării de servicii. Documentele necesare înregistrării în acest caz sunt:

a) declarație cu privire la serviciile ce urmează a fi prestate, dacă acestea implică execuția unor proiecte pe teritoriul României;

b) certificat emis de autoritatea competentă din statul de proveniență, care să ateste dreptul solicitantului de a exercita profesia de arhitect pe teritoriul acestuia; acest certificat trebuie să fie prezentat la cel mult 12 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de proveniență;

c) certificat emis de autoritatea competentă din statul de proveniență, care să ateste faptul că solicitantul deține acele diplome sau alte documente doveditoare ale calificării profesionale care îndeplinesc criteriile legislației europene în domeniu.

(3) Ordinul Arhitecților din România va accepta ca dovadă de onorabilitate un document emis cetățeanului unui stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene de către autoritatea competentă din statul de proveniență a acestuia; acest document trebuie să fie prezentat la cel mult 3 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de proveniență.

(4) Pentru dobândirea dreptului de semnătură, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European sau cetățenii elvețieni vor prezenta un certificat emis de autoritatea competentă din statul de proveniență, care atestă efectuarea unei perioade corespunzătoare de stagiu sau experiență profesională adecvată cu o durată echivalentă stagiului în statul respectiv și care conferă acestora aceleași drepturi ca și cetățenilor români care au efectuat stagiul. Modificări (1)

(5) Ordinul Arhitecților din România va pune la dispoziția persoanelor interesate informații privind legislația națională specifică și Codul deontologic al profesiei de arhitect.

Art. 12. - Modificări (1)

Condițiile în care arhitecții cetățeni ai altor state în afara celor la care se face referire la art. 5 pot dobândi drept de semnătură în România și pot cere înscrierea în Tabloul Național al Arhitecților vor fi stabilite, în condiții de reciprocitate, prin convenții încheiate de statul român cu statele respective.

Art. 13. - Modificări (1)

(1) În vederea dobândirii dreptului de semnătură arhitectul absolvent, potrivit prevederilor art. 4, își poate desfășura activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de 2 ani, în condițiile legii, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură.

(2) După împlinirea perioadei de stagiu prevăzute la alin. (1), arhitecții stagiari pot primi drept de semnătură în condițiile art. 10 sau ale art. 11, după caz.

(3) Pentru absolvenții de arhitectură cu diplomă de master sau doctor în domeniu, durata stagiului se reduce la un an.

Art. 14. -

Arhitecții stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri și proiecte proprii, care nu presupun eliberarea unei autorizații de construire.

Art. 15. - Jurisprudență

Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situațiile în care:

a) arhitectul îndeplinește pentru același proiect funcția de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administrației publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;

b) arhitectul este funcționar public în cadrul autorității administrației publice centrale sau locale care are în competență avizarea, autorizarea și controlul lucrării în cauză.

Art. 16. - Modificări (1)

Constituie infracțiune și se sancționează, potrivit art. 281 din Codul penal, exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.

SECȚIUNEA a 2-a Modalități de exercitare a profesiei de arhitect

Art. 17. -

(1) Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăților comerciale de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii. Doctrină (1)

(2) Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecții cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.

(3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecții cu drept de semnătură pot angaja salariați.

(4) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură și care desfășoară activități de proiectare, au obligația ca, pentru întocmirea documentațiilor de urbanism și a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnătură.

Art. 18. -

(1) Modalitatea de exercitare a profesiei se declară de către arhitect și se înregistrează la Ordinul Arhitecților din România.

(2) Birourile individuale se pot asocia prin contract.

(3) Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual și client sau, în cazul birourilor asociate, aceste raporturi se stabilesc între unul dintre birourile individuale implicate și client.

SECȚIUNEA a 3-a Drepturile și obligațiile arhitecților cu drept de semnătură

Art. 19. -

Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele drepturi:

a) să elaboreze și să semneze documentele prevăzute la art. 10 alin. (1)*);

b) să verifice în timpul execuției lucrării conformitatea acesteia cu autorizația emisă, chiar dacă asistența tehnică nu i-a fost încredințată;

c) să beneficieze, pentru serviciile prestate în relațiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta. Ordinul Arhitecților din România, cu avizul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și al Ministerului Culturii și Cultelor, stabilește lista onorariilor de referință, care vor fi puse la dispoziția oricărui client; Modificări (1)

d) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecția dreptului de autor.

*) În Legea nr. 184/2001 documentele respective erau prevăzute la alin. (2) al art. 3, alineat ce a fost abrogat prin Legea nr. 43/2004, fără a fi modificată și norma de trimitere. O parte din documentele respective sunt reglementate în Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, iar restul sunt prevăzute în art. 8 alin. (1), devenit în urma renumerotării art. 10 alin. (1).

Art. 20. -

Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligații:

a) să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;

b) să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect și Regulamentul Ordinului Arhitecților din România;

c) să facă cunoscută clientului obligația de a obține și de a respecta avizele, acordurile și autorizațiile necesare, prevăzute de lege;

d) să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale;

e) să își asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională față de client și autorități, manifestând conștiinciozitate și probitate profesională;

f) să servească interesele clientului în acord cu interesul public și cu exigențele profesionale.

SECȚIUNEA a 4-a Suspendarea și încetarea dreptului de semnătură.
Radierea din Tabloul Național al Arhitecților

Art. 21. -

Dreptul de semnătură se suspendă:

a) temporar, la cererea persoanei înscrise;

b) după 6 luni, în caz de neplată fără justificare a cotizațiilor anuale către Ordinul Arhitecților din România, până la achitarea lor integrală;

c) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;

d) cu titlu de sancțiune disciplinară, pe toată durata sancțiunii.

Art. 22. -

(1) Dreptul de semnătură încetează:

a) prin renunțarea scrisă la exercițiul dreptului de semnătură;

b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicției exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Încetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calității de membru al Ordinului Arhitecților din România și radierea din Tabloul Național al Arhitecților.

Acesta este un fragment din Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    b) din chiar legile de organizare aunor profesii liberale rezultă că acestea prestează oactivitate din care se obține profit art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat], ceea ce este de esența unei activități economice, sau pot fi exercitate în cadrul unor societăți comerciale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect; art. 28 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 160/1998 privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar], acăror activitate are, de asemenea, caracter economic, urmărind obținerea de profit. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Lege 184/2001:
Dispoziții generale
Exercitarea profesiei de arhitect
Ordinul Arhitecților din România
Dispoziții tranzitorii și finale
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
;
se încarcă...