Ministerul Mediului și Pădurilor

Ordinul nr. 3397/2012 privind stabilirea criteriilor și indicatorilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 24 septembrie 2012

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 176.226 din 6 august 2012 al Direcției politici și strategii în silvicultură,

în temeiul prevederilor art. 122 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 16 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Pădurilor,

ministrul mediului și pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. -

Se aprobă criteriile și indicatorii de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. -

(1) Pădurile virgine, identificate pe baza criteriilor și indicatorilor prevăzuți la art. 1, se încadrează în amenajamentele silvice în categoria funcțională "1,5j - păduri virgine", tipul I funcțional - (TI).

(2) Pădurile cvasivirgine, identificate pe baza criteriilor și indicatorilor prevăzuți la art. 1, se încadrează în amenajamentele silvice în categoria funcțională "1,5o - păduri cvasivirgine", tipul I funcțional - (TI), constituită prin prezentul ordin.

(3) Măsurile de gospodărire ale pădurilor virgine și cvasivirgine sunt corespunzătoare tipului funcțional I.

Art. 3. -

(1) Măsurile de gospodărire pentru arboretele încadrate prin amenajamentele silvice, până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, la categoria funcțională "1.5j - păduri seculare, virgine și cvasivirgine, de valoare deosebită" sunt cele corespunzătoare tipului funcțional I.

(2) Pădurile care fac obiectul studiului "Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România - proiectul Pin-Matra/2001/018", elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, incluse în planurile decenale de recoltare a produselor principale, vor putea fi parcurse cu lucrările prevăzute prin amenajamentul silvic, numai în baza avizului inspectoratului teritorial de regim silvic și vânătoare competent teritorial, care atestă faptul că arboreturile nu îndeplinesc criteriile și indicatorii aprobați prin prezentul ordin.

Art. 4. -

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul mediului și pădurilor,
Rovana Plumb

București, 10 septembrie 2012.

Nr. 3.397.

ANEXĂ Referințe (1)

CRITERII ȘI INDICATORI
de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România

Păduri virgine Păduri cvasivirgine
Definiție: Pădurea virgină este acea pădure care s-a format și dezvoltat exclusiv sub acțiunea factorilor naturali și în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influență antropică directă sau indirectă. Definiție: Pădurea cvasivirgină este pădurea virgină din trecut, care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, stațiunii și proceselor ecosistemice1.
Criteriul 1: Naturalitatea
Indicatori:

1.1. Compoziție și distribuție naturală a speciilor componente.
1.2. Prezența unor structuri complexe stratificate în plan vertical și mozaicat în plan orizontal, fiind evidentă textura specifică constituită din faze de dezvoltare - regenerare, tinerețe, maturitate/ optimală, terminală/ bătrânețe, dezagregare.
1.3. Biodiversitate accentuată, inclusiv sub raportul dimensiunilor și vârstei arborilor, unii dintre aceștia având vârste apropiate de limita longevității fiziologice. Frecvent, structură plurienă și relativ plurienă.
Criteriul 1: Naturalitatea
Indicatori:

1.1. Compoziție și distribuție naturală a speciilor componente.
1.2. Prezența unor structuri complexe stratificate în plan vertical și mozaicat în plan orizontal, fiind evidentă textura specifică constituită din faze de dezvoltare. Pot lipsi unele faze de dezvoltare, cu deosebire faza de dezagregare sau faza de regenerare.
1.3. Biodiversitate ridicată, inclusiv sub raportul dimensiunilor și vârstei arborilor, unii dintre aceștia având elemente de arboret cu vârste de peste 150 de ani. Frecvent, structură plurienă și relativ plurienă.
1.4. Lipsa intervențiilor silviculturale și a celorlalte activități antropice, inclusiv a pășunatului domestic. Nu se admit cioate.
1.5. Prezența frecventă a lemnului mort pe picior și la sol, aflat în diferite stadii de descompunere.
1.6. Consistență (indicele de închidere a coronamentului) naturală, adecvată condițiilor staționale, variabilă în raport cu faza de dezvoltare2. În condiții staționale precare consistența este mult subunitară (Molidiș de stâncărie calcaroasă, Molidiș cu Polytrichum ș.a.).
1.7. Sol nealterat (cu excepția eroziunii produse natural).
1.8. Absența drumurilor și construcțiilor în pădure, cu excepția unei infrastructuri necesare managementului de cercetare științifică și a unor trasee tematice și/sau turistice, precum și pichetarea limitelor amenajistice.
1.9. Accesibilitate dificilă sau restricționată.
1.4. Lipsa intervențiilor silviculturale în ultima perioadă de 30 de ani. Se admit cel mult 5 cioate vechi la hectar, având diametre de peste 15 cm, aflate în diferite stadii de descompunere.
1.5. Prezența lemnului mort pe picior și la sol, aflat în diferite stadii de descompunere.
1.6. Consistență - indicele de închidere a coronamentului - naturală sau apropiată de aceasta (diminuată cu cel mult 0,2) adecvată condițiilor staționale, variabilă în raport cu faza de dezvoltare. În condiții staționale precare consistența este mult subunitară (Molidiș de stâncărie calcaroasă, Molidiș cu Polytrichum ș.a.).
1.7. Sol nealterat de eroziune datorată intervențiilor antropice. Se admit drumuri vechi de exploatare, dar acestea sunt neutilizate și acoperite în mod natural cu litieră, plantule, arbuști, arbori și/sau plante ierboase.
1.8. Absența drumurilor și construcțiilor în pădure sau existența unor drumuri care nu au fost utilizate în ultima perioadă de 30 ani. Fac excepție infrastructura managementului de cercetare științifică și a unor trasee tematice și/sau turistice, precum și pichetarea limitelor amenajistice.
Criteriul 2: Mărimea suprafeței și limite

Indicatori:

2.1. Mărimea suprafeței pădurilor virgine (ansamblul unităților amenajistice) va fi de cel puțin 20 de hectare (fără fragmentele care nu corespund criteriilor de selecție), cu excepția ecosistemelor rare și de mare interes ecologic (ecosisteme cu Pinus cembra, ecosisteme unicat din Delta Dunării și multe altele) pentru care suprafața minimă va fi de 10 hectare. Ecosistemele rare și de mare interes ecologic vor fi înconjurate de zone tampon de protecție.
2.2. Dispunere continuă (compactă) a pădurii, astfel încât să se asigure autoreglarea și perpetuarea ecosistemului.
2.3. Limite naturale (culmi, văi, pâraie, liziera pădurii ș.a.), astfel încât pădurii selectate să i se asigure stabilitate la acțiunea factorilor externi, fără ca aceste limite să se suprapună în mod obligatoriu cu limitele parcelare.
2.4. Se pot include și eventuale suprafețe care nu corespund criteriilor de selecție, fără ca aceste suprafețe să depășească 10-15% din suprafața totală a arboreturilor care îndeplinesc condițiile de selecție.
2.5. Frecvent, configurație frământată a suprafeței terenului (cauzată de antrenarea solului din jurul rădăcinilor principale ale arborilor mari, doborâți natural).
Criteriul 2: Mărimea suprafeței și limite

Indicatori:

2.1. Mărimea suprafeței pădurilor cvasivirgine (ansamblul unităților amenajistice) va fi de cel puțin 30 de hectare (fără fragmentele care nu corespund criteriilor de selecție), cu excepția ecosistemelor rare și de mare interes ecologic (ecosisteme cu Pinus cembra, ecosisteme unicat din Delta Dunării și multe altele) pentru care suprafața minimă va fi de 10 hectare. Ecosistemele rare și de mare interes ecologic vor fi înconjurate de zone tampon de protecție.
2.2. Dispunere continuă (compactă) a pădurii, astfel încât să se asigure autoreglarea și perpetuarea ecosistemului.
2.3. Limite naturale (culmi, văi, pâraie, liziera pădurii ș.a.), astfel încât pădurii selectate să i se asigure stabilitate la acțiunea factorilor externi, fără ca aceste limite să se suprapună în mod obligatoriu cu limitele parcelare. Pădurea cvasivirgină poate fi mărginită și de limite artificiale: drumuri permanente, culoare pentru linii de înaltă tensiune sau alte utilități, linii parcelare deschise, căi ferate ș.a.
2.4. Suprafețele care nu corespund criteriului de naturalitate (criteriul 1) nu pot depăși 15% din suprafața totală a arboreturilor care îndeplinesc criteriile de selecție.
2.5. Frecvent, configurație frământată a suprafeței terenului (cauzată de antrenarea solului din jurul rădăcinilor principale ale arborilor mari, doborâți natural).

1 Majoritatea pădurilor considerate virgine din Europa și din țara noastră sunt în realitate cvasivirgine.

2 Pe ansamblul unei păduri virgine având toate fazele de dezvoltare, indicele de închidere a coronamentului nu poate depăși 0,7 (0,8).

NOTĂ:

Se încadrează ca păduri virgine și cvasivirgine arboreturile care îndeplinesc cumulativ criteriile și indicatorii din prezentul ordin.

;
se încarcă...