Revista Romana de Jurisprudenta nr. 3/2018

Noua reglementare a competenței de judecată în materia contenciosului administrativ/The new regulation of the ruling competency in contentious administrative matters
de Bogdan Cristea

30 august 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Judecător dr. Bogdan Cristea

Curtea de Apel București

Abstract

Law no. 212/2018 amending and supplementing the Law on contentious administrative matters no. 554/2004 does not stray from the conventional allocation specific to the first instance material competency in the field of contentious administrative matters, but does operate amendments that relocate a number of trials concerning tax debt and structural funds from the level of the court of appeals to the level of the tribunal, with the indirect consequence of the reduction of the number of cases in which the High Court of Cassation and Justice, The Fiscal and Administrative Section, will rule in the second appeal stage. At the same time, Law no. 212/2018 brings changes with regards to the territorial ruling competency of the courts organized at the same hierarchical level, determining, starting its enforcement, a review of the regulation previously established by Law no. 554/2004, through the waiver of the alternative competency principle. Additionally, Law no. 212/2018 divided the specialty and the ruling competency regarding the trials having as subject administrative contracts.

Keywords: jurisdiction; administrative contentious; value criterion; request for summons

Rezumat

Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu se îndepărtează de la repartizarea tradițională proprie competenței materiale de primă instanță în domeniul contenciosului administrativ, dar operează modificări de natură a muta o serie de procese vizând creanțe fiscale și fonduri structurale de la nivelul curții de apel la nivelul tribunalului, cu consecința indirectă a diminuării numărului de dosare în care Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, se va pronunța în recurs. Totodată, Legea nr. 212/2018 aduce modificări în ceea ce privește competența teritorială de judecată a instanțelor organizate la același nivel ierarhic, pe orizontală, determinând, odată cu intrarea sa în vigoare, o reformare a reglementării instituite anterior de Legea nr. 554/2004, prin renunțarea la principiul competenței alternative. În plus, Legea nr. 212/2018 a divizat specializarea și competența de judecată privind procesele având ca obiect contracte administrative.

Cuvinte-cheie: competență; contencios administrativ; criteriu valoric; cerere de chemare în judecată

În contextul unei creșteri a volumului de activitate în materia contenciosului administrativ1, Legea nr. 212/20182 a reformat competența de judecată a instanței de contencios administrativ, aducând modificări în scopul redistribuirii la nivel național a proceselor declanșate odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ3.

Prin acest studiu ne propunem să analizăm modificările operate punctual asupra Legii nr. 554/20044 sub aspectul elementelor de noutate privind competența de judecată.

Contenciosul administrativ este definit de art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 ca fiind "activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim" (s.n., B.C.). Astfel, competența de judecată a instanței de contencios administrativ se stabilește în principal prin Legea nr. 554/2004, lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituția României, revizuită.

În acest sens, art. 10 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 212/2018, prevede că " (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1) " (s.n., B.C.).

Din lectura atentă a textelor legale menționate se constată că în materia contenciosului administrativ activitatea de judecată în primă instanță revine, în principiu, tribunalelor și curților de apel, a căror competență materială este delimitată potrivit celor două criterii identificate chiar de legiuitor în conținutul normei juridice, respectiv (1) criteriul rangului autorității publice (locală sau centrală) și (2) criteriul valoric (până la 3.000.000 de lei, inclusiv, sau mai mari de 3.000.000 de lei).

Legea nr. 212/2018 nu se îndepărtează de la repartizarea tradițională proprie competenței materiale de primă instanță în domeniul contenciosului administrativ, întrucât afirmă cele două criterii menționate, dar operează modificări de natură a muta o serie de procese vizând creanțe fiscale și fonduri structurale de la nivelul curții de apel la nivelul tribunalului, cu consecința indirectă a diminuării numărului de dosare în care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal se va pronunța în recurs.

Astfel, spre deosebire de forma anterioară de reglementare a art. 10 alin. (1) al Legii nr. 554/2004, care stabilea ca fiind de referință în aplicarea criteriului valoric un nivel de 1.000.000 de lei al obiectului cererilor de chemare în judecată vizând "taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora", Legea nr. 212/2018 majorează acest nivel de referință la 3.000.000 de lei.

În aceste condiții, cererile de chemare în judecată prin care se contestă acte administrative fiscale privind taxe, impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei, inclusiv, se soluționează în primă instanță de tribunal - secția de contencios administrativ și fiscal/complet specializat în contencios administrativ și fiscal5, în timp ce o valoare a obiectului acțiunii mai mare de 3.000.000 de lei determină soluționarea în primă instanță de curtea de apel - secția de contencios administrativ și fiscal. În jurisprudență6, în legătură cu verificarea competenței materiale de judecată prin prisma criteriului valoric, s-a apreciat ca fiind relevant cuantumul total al sumei contestate, iar nu fiecare creanță fiscală ce ar intra în compunerea obiectului cererii de chemare în judecată; altfel spus, o acțiune în anularea unei decizii unice de soluționare a contestației administrative fiscale se va raporta, în scop de stabilire a competenței materiale de judecată a instanței, la suma tuturor creanțelor fiscale principale și accesorii analizate de autoritatea publică pârâtă, chiar dacă acestea ar proveni din acte administrative fiscale diferite (una sau mai multe decizii de impunere și/sau una sau mai multe decizii referitoare la obligații fiscale accesorii).

Schimbând registrul, o modificare de esență adusă de Legea nr. 212/2018 asupra reglementării Legii nr. 554/2004 o constituie însă renunțarea din partea legiuitorului la aplicarea criteriului rangului autorității pentru "cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene", fiind adoptat criteriul valoric în determinarea competenței materiale de judecată.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...