Reprezentarea părților în judecată | Codul de Procedură Civilă

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Civilă din 2010. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Participanții la procesul civil - Părțile -
SECȚIUNEA a 4-a
Reprezentarea părților în judecată Jurisprudență

§1. Dispoziții generale

Formele reprezentării

Art. 80. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(1) Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară. Jurisprudență

(2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercițiu vor sta în judecată prin reprezentant legal. Jurisprudență

(3) Părțile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condițiile legii, cu excepția cazului în care legea impune prezența lor personală în fața instanței.

(4) Când legea prevede sau când circumstanțele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant în condițiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere limitele și durata reprezentării.

(5) Când dreptul de reprezentare izvorăște din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie. Dispozițiile art. 83 alin. (3) și art. 84 alin. (2) sunt aplicabile. Jurisprudență

Limitele reprezentării. Continuarea judecării procesului

Art. 81. - Jurisprudență, Doctrină (1)

(1) Renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății, achiesarea la hotărârea pronunțată, încheierea unei tranzacții, precum și orice alte acte procedurale de dispoziție nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviințarea prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor puse sub interdicție și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane. Doctrină (1)

Lipsa dovezii calității de reprezentant

Art. 82. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(1) Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată. Jurisprudență, Reviste (2)

(2) Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant înaintea primei instanțe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.

§2. Dispoziții speciale privind reprezentarea convențională

Reprezentarea convențională a persoanelor fizice

Art. 83. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(1) În fața primei instanțe, precum și în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept. Jurisprudență

(3) La redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat, în condițiile legii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 13 alin. (2). Admiteri de neconstituționaliate parțială sau cu rezervă de interpretare (1), Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (2)

(4) În cazul contestației în anulare și al revizuirii, dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător. Jurisprudență

Reprezentarea convențională a persoanelor juridice

Art. 84. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(1) Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii. Jurisprudență

(2) La redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat sau consilier juridic, în condițiile legii. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (3)

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și entităților arătate la art. 56 alin. (2).

Forma mandatului

Art. 85. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(1) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic. Jurisprudență

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat și prin declarație verbală, făcută în instanță și consemnată în încheierea de ședință, cu arătarea limitelor și a duratei reprezentării. Jurisprudență

(3) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei. Jurisprudență

Mandatul general

Art. 86. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu și nici reședință în țară sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat. Jurisprudență

Conținutul mandatului

Art. 87. - Jurisprudență, Doctrină (1)

(1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în fața aceleiași instanțe; el poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte. Jurisprudență

(2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fără mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp și poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate. În aceste cazuri, toate actele de procedură se vor îndeplini numai față de parte. Susținerea căii de atac se poate face numai în temeiul unei noi împuterniciri. Jurisprudență

Încetarea mandatului

Art. 88. - Jurisprudență, Doctrină (1)

Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat și nici dacă acesta a devenit incapabil. Mandatul dăinuiește până la retragerea lui de către moștenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului.

Renunțarea la mandat și revocarea mandatului

Art. 89. - Jurisprudență, Doctrină (1)

(1) Renunțarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusă celeilalte părți decât de la comunicare, afară numai dacă a fost făcută în ședința de judecată și în prezența ei. Jurisprudență

(2) Mandatarul care renunță la împuternicire este ținut să înștiințeze atât pe cel care i-a dat mandatul, cât și instanța, cu cel puțin 15 zile înainte de termenul imediat următor renunțării. Mandatarul nu poate renunța la mandat în cursul termenului de exercitare a căilor de atac. Jurisprudență

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Civilă din 2010. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Noul Cod de procedură civilă comentat și adnotat
   1. Reprezentarea părților în procesul civil. Printr-o formulare sintetică, doctrina a precizat că există reprezentare în justiție atunci când un terț a primit împuternicirea și sarcina de a acționa în justiție, în calitate de reclamant sau de pârât, în locul și în interesul altuia(241). 
    Relativ la condiția calității procesuale a titularului unei acțiuni civile în justiție, aceasta se verifică în persoana reprezentantului, iar dreptul dedus judecății se verifică în persoana celui reprezentat. Așadar, în procesul civil, exercițiul drepturilor procedurale ale părților nu este exclusiv unul personal, printr-o dispoziție de principiu statuându-se în sensul că acestea își pot exercita drepturile și prin reprezentant, legal sau ales, atunci când legea nu impune prezența lor personală în fața instanței. [ Mai mult... ] 

.....
   1. Acte procedurale de dispoziție efectuate prin reprezentant. Mandatul special. Mandatul general pentru reprezentarea unei părți în judecată nu cuprinde actele de dispoziție în procesul civil (renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății, achiesarea la hotărârea pronunțată, încheierea unei tranzacții, precum și orice alte acte procedurale de dispoziție). Valabilitatea recunoașterilor privitoare la drepturile în judecată, a renunțărilor și a propunerilor de tranzacție este condiționată de existența unui mandat special sau de încuviințarea prealabilă a instanței ori a autorității administrative competente. [ Mai mult... ] 
.....
   1. Amânarea judecății în vederea dovedirii calității de reprezentant. Excepția lipsei calității de reprezentant este una de fond, absolută și peremptorie. Totuși, există posibilitatea legală a acoperirii ei, instanța acordând un termen de judecată scurt pentru ca reprezentantul părții să facă dovada calității sale, sub sancțiunea anulării cererii sau a actului procedural ce a fost săvârșit. 
    Norma este una imperativă, stabilind obligația, iar nu facultatea instanței de judecată de a acorda un termen de judecată, unul singur și acesta scurt, pentru acoperirea lipsurilor sub acest aspect. [ Mai mult... ] 
.....
   1. Reprezentarea părților persoane fizice în fața instanțelor de fond. În fața primei instanțe, precum și în instanța de apel, părțile persoane fizice pot fi reprezentate de avocat sau de un mandatar care nu este avocat. Se conferă astfel părților, în procesul civil desfășurat în fața instanțelor de fond, dreptul de a împuternici un terț să le reprezinte în judecată, îndeplinind în numele lor toate actele de procedură necesare. [ Mai mult... ] 
.....
   1. Reprezentarea convențională a persoanelor juridice și a entităților fără personalitate juridică. Reprezentarea convențională a persoanelor juridice, precum și a asociațiilor, societăților sau altor entități fără personalitate juridică, constituite potrivit legii, este posibilă, în fața instanțelor de judecată, fără distincție, numai prin consilier juridic sau avocat. Dispoziția legii este imperativă, astfel că orice încălcare a ei atrage sancțiunea nulității actelor de procedură efectuate. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul de Procedură Civilă:
Folosința și exercițiul drepturilor procedurale
Persoanele care sunt împreună reclamante sau pârâte
Alte persoane care pot lua parte la judecată
Reprezentarea părților în judecată
Asistența judiciară
Competența după materie și valoare
Determinarea competenței după valoarea obiectului cererii introductive de instanță
Necompetența și conflictele de competență
Litispendența și conexitatea
Strămutarea proceselor Delegarea instanței
Dispoziții generale
Cererea de chemare în judecată
Întâmpinarea
Cererea reconvențională
Reviste:
Excepția lipsei calității de reprezentant (a "puterii de a reprezenta") și excepția lipsei dovezii calității de reprezentant
Libertatea de alegere a avocatului în cadrul asigurării pentru protecție juridică și protecția consumatorului
Revizuirea în noul Cod de procedură civilă
Contestația în anulare
Aspecte privind executarea silită împotriva moștenitorilor (I)
Aspecte procesuale cu privire la intervenția creditorilor în cursul executării silite pornite de un alt creditor
Evoluția reglementării cu privire la evocarea fondului de către instanța de apel în materie civilă
Contract de vânzare cumpărare încheiat ulterior deschiderii procedurii insolvenței. Aplicarea eronată a principiului validității aparenței în drept
Creanțele bugetare în procedura insolvenței
Doctrină:
Noul Cod de procedură civilă comentat și adnotat
Ordonanța de plată și cererile de valoare redusă. Comentarii și jurisprudență potrivit noului Cod de procedură civilă - Cererea de emitere a ordonanței de plată - Contestarea creanței și apărări ale debitorului - Cererea în anularea ordonanței de plată - Corelații cu Legea nr. 72/2013 și O.G. nr. 13/201 1 - Formulare utilizate în procedura cererilor de valoare redusă
Admiteri de neconstituționaliate parțială sau cu rezervă de interpretare:
Decizia nr. 462/2014 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3) și art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă
;
se încarcă...