Revista Romana de Jurisprudenta (Universul Juridic) nr. 2/2018

Neconstituționalitatea reglementării care consacră, în realitate, un mijloc de realizare a controlului de constituționalitate, respectiv controlul de constituționalitate a hotărârilor judecătorești, și nu un motiv de revizuire/The unconstitutionality of the regulation actually consecrating the means of performing the constitutionality control, i.e. the court order constitutionality control, and not a reason for review
de Marian Enache, , Marian Enache

15 septembrie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Dr. Marian Enache

Judecător la Curtea Constituțională a României

Abstract

According to the law subjected to the constitutionality control, the legislator has brought certain amendments to the Law no. 134/2010 on the Civil Procedure Code, respectively to the provisions regarding "The Purpose and Reasons for Review". Thus, according to the new provisions, essentially art. 509 of the Civil Procedure Code, it was stipulates that the review of a court order ruling on the merits or evoking the merits may be also be requested if:

"12. after the passing of the final order, the Constitutional Court adopts a decision based on which the legal provisions substantiating the final court order or the considerations and/or operative part whereof are declared as unconstitutional;

13. the decision is passed in infringement of the constitutional provisions, even if the public order aspect was not invoked before the courts;

14. the decision is passed in infringement of the provisions in the Constitutional Court's orders, as well as of the considerations thereof;

15. the decision is illegal, as it establishes sanctions on the grounds of legal provisions that were not in force on the date when the legal relation brought before the court was born." For the reasons stipulated in art. 509 para. (1) 13-15, the term is of 12 months as of the date on which the court order is declared final and binding [para. (31)], whereas for the reasons stipulated in art. 509 para. (1) 12, the term is of 12 months as of the publication of the Constitutional Court's orders with the Official Gazette of Romania, Part I [para. (32)]. In the situations stipulated in art. 511 para. (31) and (32) of the Civil Procedure Code, "where the court order or the Constitutional Court's decision, as applicable, is prior to the enforcement hereof, the term shall be of 12 months as of the enforcement hereof."

These new legal texts were challenged via the a priori review, by one of the subjects holding the Constitutional Court referral right, i.e. the High Court of Cassation and Justice, United Divisions, being regarded as contrary, mainly to art. 1 para. (5) of the Constitution, in its component regarding the quality of the laws, and to art. 61 para. (2) on the principle of the bicameral system.

The court on constitutional contentious matters has stated that, in fact, the legislator, in the law elaboration and adoption process, started from a correct premises from the point of view of art. 1 para. (5) of the Constitution, with regards to the observance of the Fundamental Law by all public authorities, including law courts, in the decisions they pass, but it regulated a faulty legal mechanism, both with regards to the authority holding the jurisdiction to carry out the constitutional review, and with regards to the procedural means through which it is performed.

Rezumat

Prin legea supusă controlului de constituționalitate, legiuitorul a adus unele modificări Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, respectiv prevederilor cu privire la "Obiectul și motivele revizuirii". Astfel, potrivit noilor prevederi, în esență, la art. 509 din Codul de procedură civilă s-a prevăzut că revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută și:

"12. când, după pronunțarea hotărârii definitive, Curtea Constituțională adoptă o decizie prin care se declară ca fiind neconstituționale dispozițiile legale pe care s-a întemeiat hotărârea definitivă sau ale cărei considerente și/sau dispozitiv sunt contrare hotărârii definitive;

13. dacă hotărârea este pronunțată cu încălcarea prevederilor constituționale, chiar dacă aspectul de ordine publică nu a fost invocat în fața instanțelor judecătorești;

14. dacă hotărârea este pronunțată cu nerespectarea dispozițiilor deciziilor Curții Constituționale, precum și a considerentelor acestora;

15. când hotărârea este nelegală pronunțând sancțiuni în temeiul unor dispoziții legale care nu erau în vigoare la data la care s-a născut raportul juridic dedus judecății".

Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 13-15, termenul este de 12 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești [alin. (31)], iar pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 12, termenul este de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziilor Curții Constituționale [alin. (32)].

În situațiile prevăzute la art. 511 alin. (31) și (32) C. pr. civ., "în care hotărârea judecătorească sau decizia Curții Constituționale, după caz, este anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, termenul este de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Aceste noi texte legale au fost contestate, pe calea controlului a priori, de unul dintre subiectele cu drept de sezină a Curții Constituționale, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, considerându-se contrare, în principal, art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legilor, și art. 61 alin. (2) privind principiul bicameralismului.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...