Universul Juridic nr. 4/2019

Constituirea unui grup infracțional organizat
de Dorin Ciuncan

02 aprilie 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat în modalitatea coordonării (...) și complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii.

Potrivit unui comunicat al Parchetului, pe data de 7 martie 2019 i-a fost adusă la cunoștință efectuarea în continuare a urmăririi penale. "Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror-șef la Direcția Națională Anticorupție, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine și dispoziții date, grupul infracțional inițiat de doi procurori și un ofițer de poliție judiciară, la care au aderat alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară, iar aceștia ar fi acționat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals", informează un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit anchetatorilor, ordinele și dispozițiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiași persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât și în aceea de martor cu identitate reală, precum și într-un ordin privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul DNA, ordin prin care ar fi fost încălcate dispozițiile art. 143 alin. (2) și (4) C. pr. pen., întrucât s-a dispus transmiterea către instanțele de judecată numai a suporturilor care conțin convorbirile relevante în cauză.

"Totodată, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispozițiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare al instanței prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcții de conducere din cadrul DNA - Structura Centrală, l-ar fi determinat pe un procuror-șef secție să confirme, fără vinovăție, un rechizitoriu nelegal și netemeinic și să dispună, astfel, trimiterea în judecată a cinci persoane, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată"(1).

De la început dorim să subliniem faptul că - atât cât ni se aduce la cunoștință din media - activitatea fostului procuror-șef este departe de a configura o faptă penală cu încadrarea în art. 367 C. pen.

Constituirea unui grup infracțional organizat reprezintă "(1) Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Când infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2), dacă denunță autorităților grupul infracțional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit și să se fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului.

(5) Dacă persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3) înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

(6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni".

Infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută în art. 367 C. pen. reprezintă o incriminare-cadru care a luat naștere din dorința legiuitorului de a renunța la paralelismul existent anterior noului Cod penal între textele ce incriminau același gen de fapte (grup infracțional organizat, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, complot, grupare teroristă)(2) .

Art. 367 C. pen. reprezintă, în parte, corespondentul infracțiunilor de complot, prevăzută la art. 167 C. pen. anterior, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, înscrisă în art. 323 C. pen. anterior, inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat, incriminată în art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate și inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unui grup, prevăzută la art. 8 din actul normativ anterior arătat.

Pluralitatea de infractori presupune, obligatoriu, pluralitatea de persoane, unitate de infracțiune, cooperare materială și coeziune subiectivă și, ca atare, implică un efort comun al mai multor persoane materializat în producerea unui rezultat ilicit unic; pluralitatea evidențiază caracterul indivizibil al contribuției tuturor făptuitorilor la violarea (înfrângerea) legii penale. Pluralitatea de infractori se poate realiza în trei forme diferite: pluralitatea naturală (necesară), pluralitatea constituită (legală) și pluralitatea ocazională (participația penală).

Asocierile criminale sunt fapte de pluralitate constituită de infractori. În esență, pluralitatea constituită constă în simplul fapt, incriminat de lege, de a alcătui o grupare de persoane în vederea săvârșirii de infracțiuni(3).

Incriminările prevăzute în partea specială a legii penale în vigoare acoperă aproape toate faptele ilicite care ar putea fi comise de asociațiile criminale, inclusiv în cazul crimei organizate(4).

Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 12/2014, a reținut că prin acțiunea de a se asocia se înțelege intrarea în asociație chiar în momentul constituirii acesteia, în acest fel luând naștere pluralitatea constituită de făptuitori, o grupare de persoane care este supusă unei anumite discipline interne, unor anumite reguli privind ierarhia, rolurile membrilor și planurile de activitate, realizându-se, prin consensul mai multor persoane, un nucleu autonom, în scopul de a ființa în timp și de a pregăti, organiza și duce la îndeplinire săvârșirea de infracțiuni. Prin acțiunea de a iniția constituirea unei asocieri se înțelege efectuarea de acte menite să determine și să pregătească constituirea asocierii, aceasta putând fi săvârșită de o singură persoană sau mai multe, fiecare având calitatea de autori ai infracțiunii, indiferent dacă s-a ajuns sau nu la constituirea asocierii și indiferent dacă persoana sau persoanele care au inițiat constituirea au intrat sau nu în asociere, iar prin aderarea la o asociere se înțelege intrarea în asociere ca membru al acesteia, iar acțiunea de sprijinire.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 633/2014, a menținut soluția de condamnare a inculpatului C.E.C. pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. anterior cu motivarea că aceasta își găsește corespondent în dispozițiile art. 367 alin. (1) C. pen.

Prin dec. pen. nr. 449/2014, 608/2014 și 1155/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat dezincriminate faptele prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, o soluție contrară, de menținere a condamnării pronunțate pentru săvârșirea acestei infracțiuni, fiind pronunțată prin dec. pen. nr. 919/2014.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...