Universul Juridic nr. 3/2019

Imigrația și integrarea imigranților
de Lucia Ștefania Avram

18 martie 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Design-ul cercetării

Cercetarea constă în adunarea informațiilor din diferite surse specializate în drepturile omului și în domeniul migranților, felul în care este administrată migrația și măsurile luate pentru integrarea străinilor, pornind de la libera circulație în interiorul Uniunii Europene până la refugiați și persoane care beneficiază de protecție internațională.

Analiza constă în comparația acestor informații, la nivel internațional, regional și național și comentarea statisticilor cu privire la fenomenul migrației.

Obiectivele cercetării

Prin această lucrare îmi propun să compar mai multe informații și legislații în vigoare, să analizez felul în care se aplică și se respectă, efectele pe care le au asupra beneficiarilor, avantajele și dezavantajele, modul în care persoanele se integrează în țara gazdă și se adaptează noilor legi și condiții de ședere și felul în care aceste condiții corespund mentalității, religiei și felului de a fi a indivizilor, în comparație cu ce erau obișnuiți în țara de origine.

Probleme, metode, descoperiri

Primele probleme cu care m-am confruntat au fost limitele pe care a trebuit să le respect atunci când am intrat în contact cu persoanele imigrante, solicitanții de azil sau refugiații din diferite țări, deoarece a trebuit să țin cont de religie, de originea etnică, de vârstă, de eventuale dizabilități, de orientarea sexuală sau propriile convingeri, care impun întrebări cât mai generale, care să nu atingă subiecte personale sensibile.

Introducere

În prezent peste 258 de milioane de migranți din lume trăiesc în afara țării în care s-au născut și, conform statisticilor, această cifră va crește datorită mai multor factori, printre care creșterea globală a populației, comerțul, creșterea inegalității, dezechilibrele demografice și schimbările climatice. În ultimii ani deplasările au devenit tot mai frecvente, datorată facilităților acordate prin libertatea de a circula, de a studia sau de a lucra în statele semnatare de acorduri bilaterale sau multilaterale sau tratate, așa cum sunt cele care constituie Uniunea Europeană sau Spațiul Economic European.

Migrația reprezintă, în majoritatea cazurilor, o contribuție pozitivă atât pentru țara gazdă, care beneficiază de serviciile străinilor, cât și țara de origine, unde sunt trimiși majoritatea banilor câștigați. Pentru a menține acest flux sigur și ordonat, astfel încât să aducă mai multe beneficii decât dezavantaje, mai multe documente au fost semnate, atât la nivel regional cât și global.

Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe teritoriul României, drepturile și obligațiile acestora, precum și măsuri specifice de control al imigrației, în conformitate cu obligațiile asumate de România prin documentele internaționale la care este parte.

Uniunea Europeană a adoptat diverse norme și cadre pentru gestionarea fluxurilor de migrație legală în cazul solicitanților de azil, al lucrătorilor cu înaltă calificare și al lucrătorilor sezonieri, al studenților și cercetătorilor, precum și al reunificărilor familiale. În ceea ce privește alte fluxuri de migrație, UE dispune de norme comune pentru prelucrarea cererilor de azil.

Drepturile străinilor

Străinul este definit ca persoana care nu are cetățenia română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene.

Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție(1) și de alte legi, precum și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care România este parte. Aceștia se pot deplasa liber și își pot stabili reședința sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României. În cazul în care părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilității permisului de ședere. În plus, ei pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului, în aceleași condiții ca și cetățenii români.

Condițiile care trebuie îndeplinite

Pe timpul șederii în România străinii sunt obligați să respecte legislația română, nu pot organiza sau finanța partide politice sau alte organizații sau grupări similare acestora și nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcții și demnități publice și nu pot iniția, organiza sau participa la manifestații ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranței naționale, și sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și a rămâne pe teritoriul României, să respecte perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade.

Străinilor care nu au obligația obținerii vizei în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 539/2001(2) li se permite intrarea pe teritoriul României și pot să rămână pentru o perioadă de maximum 3 luni, în decurs de 6 luni de la data primei intrări pe teritoriul oricărui stat Schengen. Străinilor posesori ai vizelor de lungă ședere sau ai permiselor de ședere eliberate de alte state Schengen li se permite intrarea pe teritoriul statului român și pot să rămână pentru o perioadă de maximum 3 luni, în decurs de 6 luni, calculată pentru toată durata șederii efective pe teritoriile celorlalte state Schengen, altele decât cel care le-a eliberat viza de lungă ședere, respectiv permisul de ședere.

Străinul intrat legal pe teritoriul României, precum și persoana care îl găzduiește au obligația să anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, în termen de trei zile de la data intrării și, respectiv, a găzduirii, iar în situația cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitățile de luare în evidentă la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliție competent teritorial.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...